Liberalizarea prețului la gaze naturale e de peste un an și jumătate pe rolul CCR. „Impactul este devastator pentru furnizori și pentru statul român”

Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) sunt așteptați de mai bine de un an și jumătate să se pronunțe în cazul Ordonanței de urgență a Guvernului din 2020 prin care s-a decis liberalizarea prețului la gaze naturale. Atunci, în martie 2023, s-a constituit dosarul la CCR, după ce instanța de fond a admis, în noiembrie 2022, cererea de sesizare depusă de – pe atunci – un student la drept, Cristian Adrian Secu, tânărul care a obținut anularea obligativității purtării măștii în aer liber. Doi ani mai târziu, tânărul, acum absolvent de Drept, dar și inginer și programator, explică, într-o declarație pentru Gândul, care crede că sunt motivele acestei tergiversări.

• Liberalizarea prețului la gaze naturale se află de peste un an și jumătate pe rolul Curții Constituționale a României.
• Judecătorii au fost chemați să se pronunțe dacă OUG privind liberalizarea este constituțională.
• Dosarul a fost deschis la sesizarea instanței de fond, la solicitarea unui tânăr student la Drept, Cristian Adrian Secu.
• Inițiatorul spune că plătea un preț de aproape două ori și jumătate mai mic decât cel plafonat.
• „Impactul e devastator pentru operatorii de furnizare a gazelor și pentru statul român”, crede inițiatorul despre motivele tergiversării.
• Liberalizarea pieței gazelor naturale este în vigoare începând cu data de 1 iulie 2020.
• Schema de plafonare și compensare a prețurilor în energie se aplică până la 1 aprilie 2025.

Cristian Adrian Secu, tânărul care, pe când era studentul la Drept, a obținut anularea obligativității purtării măștii în aer liber, a reușit să convingă judecătorii instaței de fond, Curtea de Apel București, să trimită la Curtea Constituțională și Ordonanța de Urgență a Guvernului din 2020 prin care s-a decis liberalizarea prețului la gazele naturale.

El a dat în judecată, în iulie 2022, la Curtea de Apel București, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Guvernul și Engie, cel mai mare furnizor de gaze, cu care are contract, cerând judecătorilor să anuleze Ordinul ANRE nr. 27 din 23 martie 2020 prin care se stabilea implementarea liberalizării prețurilor la gaze naturale pentru clienții casnici și, implicit, să oblige furnizorul de gaze să îi anuleze retroactiv toate scumpirile care i-au fost aplicate în baza noilor acte normative și să îi recalculeze facturile.

Totodată, el a solicitat sesizarea Curții Constituționale în cazul OUG 1 din 6 ianuarie 2020 care prevede, printre alte măsuri fiscal-bugetare, și liberalizarea prețului la gazele naturale, solicitare admisă de completul Curții de Apel pe 9 noiembrie 2022. Instanța a dispus ca, până la decizia CCR, judecarea în dosar să se suspende.

Tânărul spunea pentru Gândul, în noiembrie 2022, că a hotărât să pornească un proces pentru că, înainte de liberalizarea pieței gazelor, plătea un preț de aproape două ori și jumătate mai mic decât cel de la acea dată, când încă este în vigoare un preț plafonat, iar când nu se va mai aplica schema de ajutor, ar ajunge să plătească, potrivit contractului pe care îl are cu furnizorul de gaze, un preț de cinci ori și jumătate mai mare decât cel de dinaintea OUG din 2020.

„Dosar în faza de raport”

Aproape doi ani mai târziu, demersul lui Cristian Adrian Secu este încă neconcretizat, fiind încă în fază de raport.

Dosarul în sine a fost înregistrat la CCR abia în martie 2023, câteva luni mai târziu după sesizarea instanței de fond, după redactarea motivării.

Contactat de reporterul Gândul, Cristian Adrian Secu, care a absolvit Drepul, dar este și inginer și programator, a detaliat stadiul dosarului, precizând că a încercat să urgenteze dezbaterea pe caz.

Cererea de urgentare, cu toate documentele atașate spre argumentare, a fost înregistrată la CCR pe 4 aprilie 2023, dar fără succes.

Legat de stagnarea dosarului, pot doar să speculez. Cred că se amână soluționarea sa pentru că impactul este devastator pentru operatorii de furnizare a gazelor și pentru statul român. Ne-am afla în situația în care, dacă s-ar admite excepția de neconstituționalitate, operatorii de furnizare ar trebui să repună utilizatorii finali în situația anterioară și să le returneze banii ca urmare a creșterii prețurilor în regim de piață liberă. Pe de altă parte, furnizorii pot da în judecată statul român, invocând că ei au respectat legea, iar dacă legea e strâmbă, atunci statul român este în culpă și, implicit, sumele pe care le-au returnat utilizatorilor finali vor fi recuperate din bugetul statului”, a explicat Cristian Adrian Secu.

„Având în vedere aceste consecințe și faptul că se apropie alegerile, este posibil ca admiterea excepției să afecteze planurile de guvernare pe care anumite partide politice le-au avansat în ultima vreme”, crede inițiatorul sesizării la CCR.

Liberalizarea pieței gazelor naturale este în vigoare începând cu data de 1 iulie 2020, iar în prezent, cel puțin până la 1 aprilie 2025, se aplică schema de plafonare și compensare a prețurilor la gaze naturale și energie electrică.

Decizia autorităților pentru menținerea schemei a fost întărită inclusiv vineri, de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în contextul în care Comisia Europeană a anunțat că a inițiat o procedură de infringement, care presupune mai multe etape și care ar putea conduce la sancționarea României din cauza impunerii de restricții asupra prețurilor și exporturilor la electricitate și gaze, dând termen Bucureștiului două luni pentru abordarea problemelor.

CITEȘTE ȘI:

Compania de stat ungară MVM ar fi ajuns la un acord cu nemții de la E.ON pentru preluarea diviziei de furnizare de gaze și energie din România – SURSE

Guvernul a aprobat MĂSURILE pentru sezonul rece. Sebastian Burduja: „România va fi în siguranță, deci românii nu vor tremura de frig în iarna aceasta”