Cu o lună înainte de ziua alegerilor, confruntarea dintre Donald Trump și Kamala Harris este echivalentul electoral al unei lupte fără mănuși, scrie BBC. Cursa pentru Casa Albă pare să aibă încă un rezultat imprevizibil, atât la nivel federal, cât și în statele-cheie. Câștigătorul va fi decis de alegătorii indeciși.
„În orice cursă extrem de strânsă, unde electoratul este împărțit, o diferență de 1-2% ar putea fi decisivă”, spune David Greenberg, un istoric de la Universitatea Rutgers.
2024 este anul cu multe șocuri politice: de la un candidat republican care a supraviețuit la două tentative de asasinat și a fost condamnat pentru infracțiuni, la președintele Joe Biden care s-a retras din cursă în favoarea vicepreședintei sale mai tinere.
Însă când surprizele apar în luna octombrie, cum ar fi emailurile lui Hillary Clinton din 2016, rămâne foarte puțin timp pentru a recupera voturile pierdute în urma unei gafe sau pentru ca un candidat să-și mai repare reputația știrbită de o știre compromițătoare. Hillary Clinton a pierdut alegerile prezidențiale, neavând voturile electorilor din Pennsylvania, Virginia, Michigan, Georgia, Arizona și Wisconsin.
Primul „cutremur” politic este uraganul Helene care a devastat săptămâna trecută două state-cheie în alegeri: Georgia și Carolina de Nord. Cu un număr de decese de peste 200, dezastrul umanitar a devenit o problemă politică pentru democrați. Kamala Harris a promis ajutor pe termen lung în timpul unei vizite în Georgia și a întâlnit americanii afectați de furtună în Carolina de Nord.
Pentru Trump, ambele state sunt esențiale pentru victorie, iar sondajele indică o cursă strânsă. În timpul unei vizite în Georgia, fostul președinte a susținut că americanii nu pot să primească ajutor pentru că banii din fondurile de urgență sunt cheltuiți pentru migranți. Nemulțumirea alegătorilor din cele două state-cheie față de eforturile democraților ar putea să-l avantajeze pe Trump.
Pe lângă dezastrul lăsat de mama-natură ce ar putea să o lase pe Kamala fără Georgia și Carolina de Nord, mai este o criză care ar putea să influențeze politica americană. Dar este una provocată de oameni. Războiul dintre Israelul condus de Benjamin Netanyahu și grupările teroriste Hezbollah și Hamas, cu Siria condusă de dictatorul Assad, dar și cu rebelii Houthi din Yemen, ar putea să se extindă la nivel regional.
S-ar putea ajunge la un război total dintre Israel și Iran. După 11 luni de lupte duse în Fâșia Gaza pentru anihilarea grupării teroriste Hamas, la finalul lunii septembrie, forțele israeliene au pătruns în sudul Libanului. Pe 1 octombrie, Iranul a bombardat Israel pentru a doua oară în acest an. Israel a rezistat cu brio cu ajutorul aliaților și a sistemului de apărare costisitor.
Kamala Harris, deși s-a prezentat drept un candidat al schimbării în favoarea creării statului Palestina, nu s-a distanțat de politicile administrației actuale în ceea ce privește relațiile SUA-Israel. Conflictul are consecințe și pentru democrați, în special pentru baza lor electorală. Harris se confruntă cu provocări din partea alegătorilor arabi-americani din Michigan, un stat crucial pentru democrați. Tinerii activiști din campusurile studențești desfășoară protestele anti-război.
Economia rămâne principalul subiect pentru alegători, iar Harris a primit o veste bună pe acest front. Datele recente privind ocuparea forței de muncă au arătat o creștere robustă a locurilor de muncă și o scădere a șomajului la 4,1%.Totuși, preocupările economice ale alegătorilor nu se rezumă doar la cifre recente. În multe regiuni devalorizate, chiar și într-o economie în creștere, nemulțumirile persistă.
Și desigur, o prăbușire a burselor poate să-i aducă un rezultat favorabil candidatului republican. Recesiunea din 2007 și căderea burselor din 2008, declanșând Marea Criză Financiară, i-au erodat popularitatea administrației republicane a lui George W. Bush și i-au compromis șansele candidatului John McCain de a câștiga alegerile în fața candidatului democrat și de culoare Barack Obama. El a promis schimbări pentru revenirea economică, având sloganul „Yes We Can”.
În timp ce Trump era considerat mai capabil în gestionarea economiei, mai ales dacă se va afișa ca „salvatorul tăietor de taxe” în cazul prăbușirii burselor, o oportunitate excelentă pentru a arunca vina pe administrația Biden (din care Kamala face parte) pentru starea proastă a economiei, pentru „miliardele de dolari irosiți pe Ucraina, ajutoare sociale și mediu” și taxele „devastatoare” pentru mediul companii. Ar putea fi în joc controlul asupra statelor cheie Pennsylvania și Virginia, câștigate cu greu în 2020 de Joe Biden. În 2016, cele două state au votat în favoarea lui Trump.