EXCLUSIV. Avem motivarea CCR în cazul RESPINGERII candidaturii Dianei Șoșoacă

Gândul a intrat în posesia motivării Curții Constituționale (CCR) în cazul respingerii candidaturii Dianei Șoșoacă.

Iată cele mai importante extrase din motivarea redactată de CCR:

„Dată fiind supremația Constituției în sistemul normativ din România, din cuprinsul acesteia pot fi deduse și condiții suplimentare pentru persoanele care doresc să candideze la alegerile pentru Președintele României, de care BEC trebuie să țină cont la momentul la care dispune în legătură cu înregistrarea candidaturii ori cu respingerea acesteia. În acest sens, la momentul emiterii deciziei, BEC ar fi trebuit să ia în considerare dispozițiile art.1 alin.(1), (3) și (5), ale art.2, 80, 91, 148 și 149 din Constituție.
Aceste articole descriu esența rolului Președintelui României în societatea noastră democratică și valorile fundamentale pe care trebuie să le aibă orice candidat. Or, valorile care stau la baza democrației se deduc din ansamblul reglementărilor constituționale, prin interpretarea unitară a acestora, fiind în strânsă legătură și cu dispozițiile care vizează integrarea euroatlantică a României(…)

De asemenea, în ce privește contestația depusă de Amalia Bellantoni, CCR reține că semnăturile prezentate ca aparținând unor persoane diferite conțin „elemente de similitudine”

„Doamna Amalia Bellantoni arată că BEC a procedat la înregistrarea candidaturii în ciuda faptului că semnături ce sunt prezentate ca aparținând unor persoane diferite conțin elemente de similitudine evidentă, iar unele dintre acestea sunt fotocopii. De asemenea, în cuprinsul listelor de semnături se pot constata lipsuri evidente, fapt care trebuia să conducă la înlăturarea acestora. Or, dacă acest lucru s-ar fi întâmplat, Diana Iovanovici-Șoșoacă nu ar fi întrunit numărul minim de semnături necesare pentru înregistrarea candidaturii, iar propunerea sa ar fi fost respinsă”, se reține în documentul citat.

Elementele de neconstituționalitate identificate de CCR

Judecătorii CCR arată motivele pentru care au apreciat că o potențială candidatură a liderului partidului SOS este neconstituțională.

„Așadar, orice candidat care aspiră să devină Președinte al României are obligația de a promova integritatea sistemului democratic și a instituțiilor fundamentale, de a respecta caracterul democratic al statului și valorile și principiile pe care acesta se întemeiază. A contrario, lipsa atașamentului la valorile constituționale constituie un comportament care, în sine, este contrar Constituției și care este sancționat, în cazul partidelor politice, prin declararea acestora ca fiind neconstituționale de către Curtea Constituțională, iar, în cazul persoanelor care candidează la cele mai importante demnități din stat, prin lipsa acestora de eligibilitate în cadrul alegerilor, fără ca vreuna dintre aceste „sancțiuni” să poată fi considerată o vătămare a drepturilor lor constituționale”, mai arată CCR.

Faptele din care rezultă lipsa „atașamentului la valorile constituționale”

Curtea reține, cronologic, comportamentele Dianei Șoșoacă din care derivă lipsa „atașamentului la valorile constituționale”.

„Se menționează că este de notorietate comportamentul doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă de „călcare în picioare” a valorilor înscrise în Constituție. Astfel, în anul 2021, aceasta și soțul său au fost invitați de onoare la Ambasada Rusiei la o recepție organizată cu ocazia zilei naționale a Federației Ruse.
Doamna Șoșoacă a anunțat că își cere scuze Ambasadei Rusiei pentru protestul organizat în fața ambasadei ce a vizat masacrul de la Fântâna Albă. În continuare, după ce a fost implicată într-un scandal care a avut loc la Palatul Parlamentului și în care a avut calitatea de agresoare, a susținut că „România nu e stat de drept. În România s-a instaurat dictatura. Păi în Rusia e mai multă democrație decât în România de o mie de ori. Și în China e democrație!”

La finalul anului 2021, doamna Șoșoacă a fost implicată într-un scandal ce a implicat
agresarea și lipsirea de libertate a unor jurnaliști Rai Uno (…) În continuare, Italia a solicitat României să lămurească situația agresării și lipsirii de libertate a jurnaliștilor
italieni. Guvernul României a procedat la condamnarea intimidării jurnaliștilor de către doamna Șoșoacă și soțul acesteia. Mai mult, autoritățile italiene au solicitat Ambasadei României la Roma informații cu privire la eventuale măsuri adoptate de autoritățile române competente.
 În noiembrie 2021, Parchetul General a declinat Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) un dosar penal care o vizează pe doamna Șoșoacă, în care erau efectuate cercetări în legătură cu blocarea în luna septembrie a unui centru de vaccinare anti-COVID dintr-o comună din județul Iași (…)

La finalul anului 2021, doamna Șoșoacă a proferat amenințări la siguranța națională a statului român, sugerând că poate furniza informații de natură să destabilizeze NATO și Uniunea Europeană (…)

Ulterior declanșării războiului din Ucraina, o delegație formată din 4 parlamentari români, printre care și doamna Șoșoacă, a avut o întâlnire cu ambasadorul Federației Ruse, domnul Valery Kuzmin, pe tema Memoriului transmis cu privire la Neutralitatea României, Pacea de la București. Totodată, aceasta a sărbătorit Ziua Unității Naționale a Rusiei la ambasada rusă de la București, după cum reiese din fotografiile publicate de misiunea diplomatică pe Facebook.

În spațiul public sunt făcute afirmații inclusiv în legătură cu colaborarea doamnei Șoșoacă cu persoane influente din țară și din străinătate, prin care i-a fost facilitată acesteia organizarea de evenimente în Europa, ocazie cu care își diseminează mesajele proruse și antieuropene pe rețelele de socializare rusești, inclusiv prin intermediul unor cunoscuți apropiați de-ai lui Vladimir Putin (…)

În primul său discurs din Parlamentul European, doamna Șoșoacă a abordat din nou teme antioccidentale și proruse, mergând într-atât de departe încât să proclame necesitatea neutralității României, în contextul în care demersurile de integrare euroatlantică sunt consacrate la nivel constituțional.
 De altfel, văditul dispreț față de reguli al doamnei Șoșoacă a fost arătat și prin exclamațiile sale din Parlamentul European („E permis să fac tot ce vreau”), ocazie cu care a fost din nou dată afară dinsala plenului.”

CCR: Șoșoacă a încercat „să exercite suveranitatea în nume propriu”

În continuare, judecătorii constituționali rețin că Șoșoacă a încercat, „prin utilizarea abuzivă a demnităților pe care le-a avut/le are, să exercite suveranitatea în nume propriu”.

„Date fiind atitudinile și comportamentele anterioare (și prezente) ale doamnei Șoșoacă, se poate observa cu ușurință că aceasta a încercat, prin utilizarea abuzivă a demnităților pe care le-a avut/le are, să exercite suveranitatea în nume propriu, fapt interzis, de plano, de Constituție. Toate aceste luări de poziție oficiale (nu speculative) pe care le-a avut sunt de natură să amenințe ordinea constituțională în România, prevederile art.1 alin.(1), (3) și (5) din Constituție fiind simple sugestii demne de ignorat, după bunul său plac. În același sens, intențiile doamnei Șoșoacă în legătură cu scoaterea României din NATO și ieșirea din Uniunea Europeană (RoExit) sunt contrare literei și spiritului Legii fundamentale a statului român, care la art.148 și 149 a punctat importanța aderării României la Uniunea Europeană și la NATO”, notează CCR.

Astfel, arată magistrații, „o limitare a dreptului de a fi ales pentru motivele anterior menționate nu aduce atingere esenței dreptului, urmărește un scop legitim și utilizează mijloace care nu sunt disproporționate”. Având în vedere cele expuse, Curtea apreciază că „BEC trebuia să emită o decizie de respingere a înregistrării candidaturii doamnei Șoșoacă”.

Astfel, Curtea „admite contestaţiile formulate de doamna Amalia Bellantoni și de domnul Mihai Gheorghe Ursa și anulează Decizia Biroului Electoral Central nr.18/D din 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024”.

Opinia separată: Curtea se pronunță asupra legalității condițiilor de fond si formă prevăzute expres în Constituție

Judecătoarea Laura Iuliana Scântei argumentează, în opinia separată, că „în temeiul competenței prevăzute la art. 146 lit. f) din Constituție, Curtea Constituțională este chemată să vegheze, prin îndeplinirea unor atribuții efective, expres și limitativ prevăzute de legiuitor, la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României”.

„În cazul contestării înregistrării sau neînregistrării candidaturilor la alegerile prezidențiale, după caz, competenţa Curții vizează îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de fond şi de formă pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României, prin raportare la decizia Biroului Electoral Central contestată (…)

Aceste condiții nu privesc comportamentul, opiniile, afirmațiile sau atitudinile persoanei care își depune candidatura pentru alegerea Președintelui României în condițiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 370/2004, toate aceste aspecte de natură subiectivă făcând parte din sfera libertății de exprimare a celor care candidează. Sancționarea încălcării limitelor libertății de exprimare este rezultatul unor proceduri judiciare prevăzute de lege, în sarcina altor instituții ale statului, după o procedură judiciară, iar nu o atribuție recunoscută expres pentru Curtea Constituțională în realizarea competenței de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României”, notează judecătoarea Laura Iuliana Scântei.