PREMIERĂ. După 20 de ani, Ministrul de Interne al Ucrainei, în România. Discuții despre combaterea traficului de persoane, arme şi droguri

”Vizita de lucru a unui ministru al Afacerilor Interne din Ucraina, prima în România după mai mult de 20 de ani, s-a desfăşurat la împlinirea unui an de la un alt moment marcant al relaţiei bilaterale dintre România şi Ucraina, respectiv prima şedinţă comună a celor două Guverne.”, se arată într-un comunicat de presă al MAI. 

La debutul discuţiilor, ministrul Klymenko a transmis mulţumiri României pentru sprijinul substanţial acordat încă din prima zi a războiului şi aprecieri faţă de eforturile MAI de a acorda asistenţă umanitară de urgenţă milioanelor de ucraineni care au trecut graniţa pentru a se refugia din calea acestuia.

”Demnitarii au trecut în revistă stadiul actual al relaţiilor bilaterale în domeniul afacerilor interne, cu accent pe cooperarea la frontieră, cooperarea poliţienească, şi situaţii de urgenţă, combaterea traficului de persoane, droguri şi arme şi a crimei organizate, fiind consimţită importanţa consolidării cooperării prin proiecte şi acţiuni comune ţintite către zonele de risc.

Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Interne român a evidenţiat că prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate transfrontaliere reprezintă o prioritate a MAI. Riscurile crescute generate de traficul de migranţi, traficul de persoane, traficul ilicit de arme de foc, traficul de droguri, terorism şi alte infracţiuni grave, necesită o coordonare şi o cooperare operaţională strânse. Partenerul de discuţie a transmis asigurări că aceste aspecte se află şi în atenţia MAI ucrainean”, a mai transmis MAI.

Ministrul Predoiu a prezentat pe scurt demersurile întreprinse de România pentru creşterea conectivităţii şi facilitarea tranzitului la frontiera comună România-Ucraina, cu asigurarea măsurilor de securitate corespunzătoare. Acestea aduc o contribuţie semnificativă la asigurarea rezilienţei economice a statului ucrainean şi reduc efectele războiului asupra securităţii alimentare globale.

A fost punctat şi dialogul consistent, la toate nivelurile, între structurile celor două Ministere, precum şi perspectivele intensificării acestuia în următoarea perioadă. Un exemplu în acest sens, este reprezentat de consolidarea cadrului juridic bilateral de cooperare prin semnarea, cu ocazia vizitei, a Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor situaţiilor de urgenţă,  se mai arată în comunicat.

,,Cei doi miniştri au discutat şi despre ajutorul acordat structural de România refugiaţilor ucraineni, în contextul în care, de la începutul războiului, prin ţara noastră au tranzitat fără incidente peste 10 milioane de cetăţeni ucraineni, din care peste 82 de mii au rămas pe teritoriul român, 146 au cerut azil şi peste 100 de mii au solicitat diverse forme de protecţie internaţionale, formalităţi executate de instituţiile MAI cu succes şi fără incidente”, a mai transmis MAI.

În cadrul întrevederii, ministrul român a evidenţiat faptul că în perspectivă, după încheierea războiului, România trebuie şi are capacitatea să joace un rol important în procesul de reconstrucţie al Ucrainei, prin investiţii şi organizarea de centre de suport logistic în apropierea frontierelor pentru operaţiunile de reconstrucţie din Ucraina, poziţia ţării noastre fiind strategic avantajoasă din acest punct de vedere.

Ce prevede acordul bilateral

La încheierea discuţiilor în plenul delegaţiilor, cei doi miniştri au semnat importantul Acord privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor situaţiilor de urgenţă.

Prin acest document s-a creat cadrul juridic bilateral necesar pentru ca România şi Ucraina să îşi acorde ajutor reciproc, la cerere, în cazul iminenţei /producerii unei situaţii de urgenţă. Acordul vine şi mai mult în sprijinul autorităţilor ucrainene întrucât va permite trimiterea în Ucraina, la solicitarea acesteia, a unor echipe de acordare a ajutorului, a echipamentelor necesare, precum şi desfăşurarea oricăror tipuri de acţiuni de răspuns, transferarea de expertiză,  realizarea de operaţiuni de căutare şi salvare, care au ca scop salvarea de vieţi omeneşti, protejarea sănătăţii publice, limitarea pagubelor materiale şi a valorilor culturale.

CITEȘTE ȘI:

George Simion: „Prietenii Moscovei de la Chișinău nu trebuie sa câștige alegerile”