Sorin Rîndașu (Apele Române): „Fenomenele EXTREME din Vaslui și Galați impun reproiectarea spațială a zonei. E nevoie de lucrări ameliorative”

Sorin Rîndașu, directorul Departamentul Situațiilor de Urgență (DSU) în cadrul Administrației Naționale Apele Române, afirmă că inundațiile de la mijlocul lunii septembrie – din Vaslui, dar mai ales Galați – au fost cauzate de un fenomen extrem.

Pentru a preveni astfel de situații pe viitor, șeful DSU de la „Apele Române” susține că întreaga zonă are nevoie de lucrări ameliorative, de corectare a torenților și împăduriri.

Cum descrieți inundațiile din Galați? Sunt considerate fenomene excepționale?

Da, vorbim despre fenomene excepționale, extreme, care se produc la anumite intervale de timp și, din păcate, au o recurență din ce în ce mai mare în ultima perioadă. Și nu doar România este afectată. În aceeași perioadă, s-au produs inundații devastatoare și în Polonia, Austria și Cehia, cu un număr semnificativ de victime – 24, conform ultimelor statistici.

La Galați și Vaslui, vorbim așadar despre inundații de tip fulger care au fost generate de precipitații de peste 200-220 l/mp, căzute pe un areal extins într-un interval de 24 -48 ore. Aceste cantități s-au înregistrat la cel puțin trei stații hidrometrice aflate în administrarea Apelor Române.

Dacă ne raportăm la inundațiile care au avut loc în Galați, în anul 2013, amploarea și severitatea inundațiilor de acum a fost cu mult mai mare. Apa a depășit nivelul maxim din 2013 cu aproximativ 80 cm, atingând în unele case 1,30-1,50 metri. De aceea, pot spune că precipitațiile cumulate din Galați și Vaslui sunt similare, ca manifestare și efecte, cu cele din anul 2005.

„Trebuie să gândim o soluție de corectare, de amenajare a torenților pe sectorul respectiv”

Pot influența acest tip de evenimente investițiile ulterioare în infrastructura de protecție a zonei împotriva inundațiilor?

Investițiile actuale au fost planificate pentru inundații care apar o dată la 100 de ani. Însă, după evenimentele recente din Galați și Vaslui, este clar că întreaga zonă trebuie reproiectată din punct de vedere strategic, bazându-ne pe colectarea datelor din teren și având o abordare integrată.

S-a vorbit mult despre barajul început în perioada comunistă, de la Suhurlui, gândit să acumuleze un volum de peste 200 de milioane metri cubi, având ca scop principal irigațiile. Acesta va trebui însă regândit ca acumulare nepermanentă care să aibă un rol strict de atenuare a viiturilor, dar cu un un volum de 10 ori mai mic, în jur de 20 de milioane de euro. Calculele preliminare ne arată că volumul viiturii s-a apropiat de valoarea aceasta.

Dar construcția acestei acumulări nu va fi suficientă. În aval de barajul Suhurlui, după localitatea Suhu, există localitatea Pechea. În amonte de localitatea Pechea, în mod cert trebuie gândit un polder pe malul stâng, care să aibă și el o capacitate mare de atenuare, de 1,5-2 milioane metri cubi.

Iată că, pe lângă acumulari, avem nevoie însă și de crearea acestor poldere, în amonte de localitățile afectate, pentru a permite inundarea controlată a terenurilor agricole, protejând astfel așezările umane. Ce înseamnă acest lucru? Asta înseamnă că trebuie să acceptăm soluția ca o dată la 10, la 20 de ani, la 30 de ani, anumite terenuri agricole să fie inundate.

Dar, ca și măsură, această soluție nu este nici aceasta salvatoare în totalitate. Pe lângă apa care s-a scurs din amonte, este foarte clar că în zona aceea precipitațiile au activat și regimul torențial de pe dealurile din stânga și dreapta. Dacă ne uităm la acel sector, pe Râul Suhu, constatăm că sunt o mulțime de torenți care se activează în perioadele cu precipitații și care cad în localitatea respectivă și pot produce la rândul lor probleme.

De aceea, împreună cu autoritatea locală, trebuie să gândim o soluție de corectare, de amenajare a torenților pe sectorul respectiv. Aceste lucrări vor contribui la reducerea vitezei apei, astfel încât, pe râul principal, nivelurile apei să fie atenuate, adică să avem valori mai mici decât au fost înregistrate acum.

La nivel european, se discută însă despre creșterea rezilienței, iar reziliența este sinonimă cu adaptarea. Cu alte cuvinte, dacă avem o casă în zona respectivă, aceasta trebuie să fie construită în așa fel încât să reziste la viteza de scurgere a apei.

Analizând toate aceste date, vom include în hărțile de hazard și de risc pe care le avem deja disponibile pe site-ul www.inundatii.ro, ca și în Planurile de Management ale Riscului la Inundații, și valori ale adâncimii și vitezei apei care să ne ajute să aflăm impactul pe care le-ar putea avea acestea asupra zonelor locuite.

„În cazul acumulării Călmățui, volumul de apă care a cedat a fost atenuat de terenuri agricole”

Care este situația acumulărilor piscicole care au cedat în noaptea de 13-14 septembrie?

Acumulările piscicole Potârnichea și Călmățui au fost amplasate pe cursuri de apă mai mici și nu au contribuit inundarea localităților din Galați.

În cazul acumulării Călmățui, de exemplu, volumul de apă care a cedat a fost atenuat de terenuri agricole, ceea ce a redus viitura cu aproximativ 90%.

Singura localitate afectată a fost Grivița, dar care se află în amonte. Localitățile Hanu Conachi și Tudor Vladimirescu, situate în aval, nu au fost afectate.

Ce măsuri urgente s-au luat pentru a controla viitura?

Pentru a gestiona volumul mare de apă de pe râurile Geru și Suhu, vorbim despre un volum de apă tranzitat în secțiune de ordinul zecilor de milioane de metri cubi de apă (înregistrat în noaptea de 13 spre 14 septembrie), s-a impus realizarea unei breșe controlate în digul de protecție realizat la confluența râului Geru cu râul Siret pentru a asigura tranzitarea mai rapidă a apelor în zonele inundate, cantonate în zona localităților Pechea și Slobozia Conachi..

Astfel, cu aprobarea Comitetului Ministerial de Situații de Urgență de la nivelul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, s-a decis în regim de urgență efectuarea unei breșe controlate (una singură) și apele au fost dirijate astfel controlat în cursul de apă Siret.

Aceasta a permis scurgerea mai rapidă a apei și a protejat localitățile Pechea și Slobozia Conachi de inundații mai grave.

„Avem nevoie de o fundație mai solidă, de case mai înalte, construite din materiale mai solide”

Cum vedeți adaptarea construcțiilor în zonele expuse inundațiilor?

În multe localități, construcțiile sunt amplasate în zone inundabile. Este imposibil să mutăm toate construcțiile din zonele inundabile, însă putem adapta modul în care sunt construite. Locuințele trebuie gândite astfel încât să reziste la niveluri mai ridicate ale apei. De exemplu, dacă apa pătrunde în casă, este bine ca prizele electrice să fie amplasate la peste 1,5 metri. Casele pot fi astfel construite sau modificate astfel încât să reziste la inundații (cu subsoluri permeabile, acoperișuri care să rețină apa etc.).

În Uniunea Europeană, se promovează deja conceptul „to build back better” (”să construim mai bine după”). Avem nevoie de o fundație mai solidă, de case mai înalte, construite din materiale mai solide, care să reziste mai bine. Vedeți dumneavoastră, o evacuare poate fi făcută atât pe orizontală – prin retragerea din fața apelor –, cât și pe verticală, în cazul în care clădirile sunt suficient de puternice pentru a rezista în fața apei.

Ghidurile privind tipurile de construcții reziliente au fost realizate în colaborare cu Ministerul Dezvoltării și Universitatea Tehnică de Construcții București sunt disponibile pe site-ul www.inundatii.ro (site dezvoltat în cadrul proiectului RO-FLOODS de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, împreună cu Administrația Națională ”Apele Române”, având ca și consultant de proiect, Banca Mondială).

Aceste documente sunt accesibile publicului și oferă soluții concrete în acest sens.

„Un portofoliu de investiții necesare care trebuie dezvoltate cu prioritate în județul Galați și Vaslui”

Care este portofoliul complet de lucrări pe care le propun pentru ameliorarea efectelor pe care le produc inundațiile în zona Galați și Vaslui?

O soluție pe care ar trebui să o luăm în calcul v-am spus-o deja: ar fi aceea să acceptăm ca anumite terenuri agricole să fie inundate periodic, poate o dată la 10, 20 sau 30 de ani, pentru a salva zonele locuite, protejarea populației fiind prioritară. În plus, este nevoie ca toate autoritățile să se implice pentru a găsi împreună, printr-o abordare integrată.

Gândiți-vă la faptul că paguba pe un teren agricol de 1 hectar este de circa 1000 de euro, iar pe un hectar cu 10 case paguba ar putea ajunge, să spunem, la 30.000 euro. Prin urmare, o zonă locuită are pagube de 30 de ori mai mari decât cea agricolă. Trebuie să ținem seama de acest lucru.

Având în vedere caracterul excepțional al inundațiilor-fulger (de peste 200 l/mp) care au avut loc în județele Galați și Vaslui, echipa noastră de ingineri a identificat un portofoliu de investiții necesare care trebuie dezvoltate cu prioritate în județul Galați și Vaslui și care pot scoate de sub efectul inundațiilor zonele afectate și arealul acestora.

Vorbim despre 9 acumulări nepermanente în județul Galați și 2 acumulări nepermanente în județul Vaslui și în jur de 230 de km de amenajări ale albiei constând în regularizări și îndiguri. Valorile estimate la momentul actual necesare pentru promovarea și realizarea acestor lucrări hidrotehnice se ridică în jurul valorii de 372 milioane de euro.

Soluțiile tehnice pentru aceste lucrări vor fi definitivate în cadrul documentațiilor tehnico-economice care vor fi elaborate. Dar o dată propuse și promovate aceste lucrări ca fiind prioritare, avem nevoie de o susținere financiară continuă și permanentă până la finalizarea acestora.

Sursele de finanțare includ fonduri europene, fonduri de coeziune, fonduri naționale și bugetul Apelor Române. În plus, există posibilitatea ca statul român să aprobe un credit care ulterior ar fi rambursat din fonduri europene nerambursabile, ceea ce ar asigura continuitatea investițiilor pe termen lung.

„Produsul dintre adâncime și viteza apei ne va da un grad de severitate ridicat”

Pe lângă lucrările propuse de Apele Române, mai este nevoie și de alte lucrări?

Da. Este vorba despre necesitatea imperativă de efectuare a lucrărilor de corectare a torenților, care se activează în perioadele de precipitații abundente și contribuie la ridicarea nivelului apei în râurile din zonă.

Cât de periculoase sunt efectele acestui tip de fenomene? Ei bine, dacă avem, să spunem, o mașină care intră în apă, în momentul în care apa depășește 50 cm, mașina începe să plutească. Acesta este un prim aspect. Al 2-lea aspect este legat de viteza apei. Dacă avem valori care depășesc 2-3 m/s, să știți că acolo infrastructura nu rezistă.

Acolo unde vedem poduri distruse, sigur viteza apei în zona respectivă a avut peste 3.5-4 m/s. Ori produsul dintre adâncime și viteza apei ne va da un grad de severitate ridicat și ne va arăta că în acele zone este absolut interzisă orice fel de construcție.

„Gestionarea inundațiilor nu are o agendă politică și necesită colaborarea tuturor instituțiilor implicate”

Și aceste tipuri de lucrări pot reduce riscul inundațiilor?

În mod incontestabil. Vorbim despre amenajări complexe, conexe lucrărilor hidrotehnice, cu rol ameliorativ în care, pe lângă propunerile noastre, acestea au un rol esențial. Mă refer la lucrările de împădurire, combaterea eroziunii solului și amenajări de torenți, lucrări aflate în responsabilitatea altor instituții (autorități) competente). Toate acestea sunt parte componentă a Planului de Management a Riscului de Inundații.

Știați că o pădure reține jumătate din cantitatea de precipitații căzute la sol? În județul Galați, gradul de împădurire este de 2,5%, iar la nivelul spațiului hidrografic Prut-Bârlad, vorbim despre un procent de 7,8%, grad de împădurire aflat sub media de la nivel national (28%).

În cadrul Planurilor de Management al Riscului la Inundații – Inundatii.ro, realizate de Apele Române împreună cu Ministerul Mediului – România și World Bank Romania, s-au propus o serie de măsuri de împădurire și reîmpădurire care trebuie să fie realizate urgent de către instituțiile competente. Sunt 95 de astfel de măsuri pentru spațiul hidrografic Siret și 53, pentru spațiul hidrografic Prut-Bârlad.

Începerea unor programe de împădurire în zona Moldovei este esențială atât pentru atenuarea fenomenelor de secetă prelungită, cât și pentru reducerea riscului de imindații din zonă.

Care este rolul colaborării interinstituționale în gestionarea acestor situații?

Gestionarea inundațiilor nu are o agendă politică și necesită colaborarea tuturor instituțiilor implicate: Inspectoratul pentru Situații de Urgență, autoritățile locale, Ministerul Agriculturii și ANIF.

În fața dezastrelor naturale, trebuie să fim și să rămânem uniți pentru că inundațiile pot veni oricând, fiind un fenomen natural ale cărui efecte le putem doar limita nicidecum anula.

Gândindu-ne însă la severitatea tot mai accentuate a acestor fenomene în ultimii ani, trebuie să acceptăm că este nevoie să adaptăm cât mai repede, atât noi, cât și infrastructura de apărare împotriva inundațiilor.

Acest interviu este susținut de Administrația Națională „Apele Române” și are drept scop să ofere o imagine cât mai clară a măsurilor luate de autorități pentru a preveni și gestiona inundațiile extreme, precum cele recente din Galați. În același timp, subliniază necesitatea unei planificări strategice integrate și a cooperării strânse între instituții în direcția găsirii unor soluții comune, de amenajare complexă, care să protejeze pe termen mediu și lung comunitățile vulnerabile la secete și inundații extreme.

Sorin Rîndașu lucrează de 28 de ani în Administrația Națională „Apele Române”, trecând prin funcția de dispecer, șeful Serviciului de Dispecerat si Apărare împotriva Inundațiilor, iar de 12 ani conduce Departamentul Situații de Urgență din ANAR.

• Este membru activ în cadrul Grupului de lucru F Flood de la nivelul Uniunii Europene și membru activ al Grupului de experți pentru protecția împotriva inundațiilor FP-G din cadrul Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea.
• Este președintele sub-comisiilor pentru inundații în cadrul acordurilor bilaterale România-Ungaria, România-Serbia și România-Ucraina.
• În ultimii 10 ani, a fost pe rând coordonator și expert -cheie în cadrul mai multor proiecte derulate de România cu privire la managementul riscului la inundații, cum ar fi: proiectul RO-FLOODS, RO-RISK, Danube Flood Plain, Danube Water , Danube Flood Risk, precum și în cadrul Proiectului UE de înfrățire FR-ES-RO-MA: ”Guvernanța și managementul integrat al resurselor de apă în Maroc”.

Este absolvent al Universității tehnice București, Facultatea de Hidrotehnică (1996), urmând ulterior mai multe cursuri de master/postuniversitare cu privire la ingineria resurselor de apă, managementul resurselor de apă transfrontaliere, dar și de management al infrastructurii critice, absolvite în România, Suedia, Olanda și Grecia.