România a urcat, în premieră, pe primul loc la nivelul blocului comunitar în ceea ce privește producția de gaze naturale, conform celui mai recent raport al Direcției Generale pentru Energie de sub umbrela Comisiei europene, statistici care, spune ministrul Sebastian Burduja, confirmă statutul de lider pe care ni l-am asumat la nivel european.
Rapoartele trimestriale ale Direcției Generale pentru Energie din cadrul Comisie Europene, date publicității joi, confirmă că piețele energetice din UE s-au stabilizat în al doilea trimestru al anului 2024, iar la capitolul producție, România de află pentru prima dată în vârgul clasamentului,
„În premieră, România a devenit deja cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Datele sunt aferente trimestrului al doilea din 2024 și confirmă statutul de lider pe care ni l-am asumat la nivel european, cu o producție de 2,3 miliarde de metri cubi de gaz. Am „detronat” Olanda, care a înregistrat o producție de 2,2 miliarde de metri cubi. Față de anul trecut, producția de gaz românesc a crescut cu 1%”, a comentat, sâmbătă ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
„Marele merit este al Romgaz, compania din portofoliul Ministerului Energiei, care a avut la șase luni o producție de gaz cu 5% mai mare, față de aceeași perioadă a anului trecut. Au pus în producție 7 noi sonde anul acesta, inclusiv 100 Caragele, sondă pusă în producție în doar 75 de zile, record absolut. Iar planurile de investiții continuă. În 2024, Romgaz va aloca 600-800 milioane lei pentru creșterea producției de gaz românesc (la 6 luni, 1,25 miliarde lei, inclusiv investiția în Neptun Deep)”, arată Sebastian Burduja.
Potrivit demnitarului, în aceeași perioadă, românii au beneficiat de al patrulea cel mai ieftin preț la gaz, conform datelor Eurostat. „Iar din 2027, prin gazele de mare adâncime din Marea Neagră, ne vom dubla efectiv producția de gaz românesc. Vom avea un preț și mai bun la gaz, vom atrage și mai multe investiții în economie, și vom susține întreaga regiune să își reducă dependența față de gazul rusesc”, a transmis ministrul Energiei.
Sebastian Burduja a reiterat cu această ocazie determinarea de a continua proiecte strategice, în ciuda opoziției exprimate de unele organizații care militează pentru protecția mediului.
„Înțeleg ca rezultatele și planurile noastre supără multă lume. Recent, o organizație neguvernamentală a încercat să blocheze proiectul Neptun Deep spunând ca la 160 de km de țărmul Mării Negre, în zona exploatării de gaz, ar exista pe fundul mării vestigii antice…Suntem pregătiți să finalizăm toate aceste investiții strategice, oricât de multe interese am deranja. Investițiile sunt de miliarde de euro și au fost pregătite și avizate ca la carte. Independența energetică a românilor nu este negociabilă. Așadar, dragi prieteni, viitorul energiei românești sună tot mai bine. Iar asta înseamnă facturi mai mici, dezvoltare, locuri de muncă mai bine plătite, investiții mai mari”, a conchis ministrul Energiei.
Direcția Generală pentru Energie din cadrul Comisie Europene arată că piețele UE de gaze și energie electrică au revenit la o situație mult mai stabilă și previzibilă în al doilea trimestru al anului 2024 față de aceeași perioadă din 2023, potrivit noilor rapoarte trimestriale pentru ambele piețe publicate joi. Rapoartele evidențiază accelerarea unui număr de schimbări structurale pozitive, cel mai notabil progres fiind nivelul record al surselor regenerabile (52%) în generarea de energie electrică.
Cel mai recent raport privind piața gazelor subliniază că piețele UE de gaze s-au stabilizat, ajustându-se la schimbările structurale determinate de invazia Ucrainei de către Rusia și de întreruperile aferente aprovizionării cu gaze naturale, precum și la măsurile introduse pentru a face față crizei.
În perioada aprilie-iunie 2024, consumul de gaze din UE și-a continuat declinul structural, determinat de o scădere a producției de energie pe bază de gaze din surse fosile, economii mai mari de energie, cerere redusă și producție în creștere de energie regenerabilă. În general, volumele importurilor de gaze din UE au rămas pe u trend descendent, în timp ce nivelurile de stocare deja ridicate din punct de vedere istoric au continuat să crească. Prețurile de vânzare cu amănuntul la gaze au scăzut cu 4% față de trimestrul precedent și cu 10% mai mici decât în T2 2023, revenind la niveluri observate ultima dată în 2021, înainte de izbucnirea crizei energetice.
Prețurile cu ridicata ale gazelor au continuat să convergă pe piețele interne ale gazelor din UE, facilitate de fluxuri transfrontaliere fluide și de condiții competitive de aprovizionare.
Consumul, producția și stocarea de gaze în UE în T2 2024
Producția internă de gaze a UE a fost de 7,7 miliarde mc5, o scădere de 8% față de trimestrul precedent (8,3 miliarde m3) și o scădere cu 18% față de an (de la 9,3 miliarde m3). Producția medie lunară a fost de 2,56 miliarde mc, în scădere cu 8% față de trimestrul precedent (2,77 miliarde mc) și cu 18% mai mică decât în același trimestru din 2023 (când media lunară a fost de 3,1 miliarde mc).
Sursa foto: Facebook – Sebastian Burduja
Citiți și: