AMERICA ALEGE. Analist: „Nu toți trăiesc «visul american»”. Reducerea inflației și creșterea economiei, atu pentru Harris sau avantaj pentru Trump?

„America rămâne un tărâm al făgăduinței pentru cei care au idei și nu pentru oamenii simpli”, spune analistul Adrian Negrescu, într-un interviu pentru Gândul despre economia SUA, în contextul alegerilor din 5 noiembrie, în care principalii contracandidați – Donald Trump și Kamala Harris – promit o Americă prosperă și rezolvarea problemelor financiare, respectiv a inflației, o zonă care i-a „secătuit” pe americani, după anii pandemiei și a reprezentat un subiect fierbinte în campania electorală.

Inflaţia a înregistrat o scădere peste aşteptări în SUA, o evoluţie aşteptată cu nerăbdare de Rezerva Federală (Fed), banca centrală a SUA, care în septembrie a redus rata de referință cu 0,5%, pentru prima dată în ultimii patru ani și este așteptată să o facă din nou, în noiembrie.

Inflația, care atinsese 9,1% în iunie 2022 (cel mai mare nivel din ultimele patru decenii), a scăzut la 2,4%, cu puțin peste obiectivul de 2% al Fed. Din ultimele date ale Departamentului Comerțului, economia Statelor Unite a crescut cu 2,8% în trimestrul trei din 2024.

În contextul inflației în scădere și al creșterilor salariale, consumatorii au contribuit semnificativ la creșterea economică, în pofida ratelor dobânzilor încă ridicate, impuse de Fed în 2022 și 2023. Consumul, care reprezintă cea mai mare parte a activității economice, a crescut cu 3,7%, cea mai mare creștere de la începutul anului 2023.

Alegătorii americani au o percepţie sumbră asupra economiei şi imigraţiei

În ciuda scăderii inflației, „Bidenomics” nu convinge alegătorii americani, aceștia fiind nemulțumiți de modul în care președintele Joe Biden a gestionat economia.

Ultimul sondaj Reuters/Ipsos publicat pe 22 octombrie a arătat că alegătorii americani au o percepţie sumbră asupra economiei şi imigraţiei şi favorizează în general abordarea lui Trump în aceste chestiuni.

• Astfel, în opinia a circa 70% dintre alegătorii înregistraţi, costul vieţii merge într-o direcţie greşită, 60% au apreciat la fel despre economie şi 65% despre politica privind imigraţia.
• Alegătorii au mai indicat că principalele probleme ale SUA le reprezintă în acest moment economia şi imigraţia, pe lângă ameninţările la adresa democraţiei.
• Întrebaţi care dintre candidaţi are o abordare mai bună în aceste chestiuni, preferatul a fost Trump, cu o diferenţă de 46% față de 38% în ce priveşte economia şi 48% faţă de 35% în cazul imigraţiei.
• În schimb, Kamala Harris este preferată în ce priveşte abordarea faţă de extremismul politic şi ameninţările la adresa democraţiei, cu o diferenţă de 42% la 35%.

„Anul acesta, vedem niște decizii menite să repună practic puterea de cumpărare în linie pozitivă”

Adrian Negrescu a spus, în interviul pentru Gândul, că în SUA s-au luat măsuri concrete prin care să fie reduse costurile de producție, de unde vine, practiv inflația.

„Spre deosebire de România, care este campioană europeană la scumpiri – avem cea mai mare inflație din UE -, în America s-au luat măsuri concrete, menite să reducă din costurile de producție, pentru că de acolo vine inflația, mai exact de la costurile cu energia, cu gazele, cu carburanții, cu forța de muncă. În SUA, s-au făcut pași concreți și inclusiv democrații au realizat că prin inflație poți dilua datoria publică, poți practic anula toți banii pe care i-ai tipărit în pandemie, dar, pe de altă parte, reduci puternic puterea de cumpărare a oamenilor.

Din această perspectivă, anul acesta vedem niște decizii menite să repună practic puterea de cumpărare în linie pozitivă. Mai exact, se reduce dobânda de politică monetară. Inclusiv în SUA, se iau niște măsuri menite să susțină creditarea – principalul motor al economiei. 

Și mai este un alt element care ne diferențiază pe noi de americani. La ei, Kamala Harris, dar și Donald Trump mizează pe susținerea micilor afaceri și în toate discursurile din această campanie au susținut ideea că trebuie sprijinite micile companii, prin credite cu dobândă redusă, prin facilități fiscale, prin tot felul de metode pentru a susține talpa țării, așa cum spunea Kamala Harris.

În România, dimpotrivă, se merge total diferit, adică pe micile afaceri punem cea mai mare presiune. Mai nou, vrem să reducem inclusiv posibilitatea de funcționare a microîntreprinderilor, tăindu-le potențialul de a se dezvolta, de a prinde cheag economic, prin trecerea absolut absurdă și rapidă de la impozitul pe venit la cel pe profit, ceea ce pentru mulți dintre antreprenori va însemna o lovitură puternică”, a precizat analistul financiar.

„America a repus foarte bine la punct un cadru care-ți permite să te dezvolți dacă ai creier”

Adrian Negrescu recunoaște că, dincolo de provocările economice din SUA, amplificate și de anii pandemiei, America a repus foarte bine la punct un cadru care le permite celor care au idei și inițiative să reușească și să se dezvolte.

Cu toate acestea, analistul economic punctează și faptul că nu toți cetățenii SUA trăiesc „visul american”, deoarece pentru aproape 40% din populația Americii, viața înseamnă, de fapt, supraviețuire financiară, mai exact un trai la limita decenței.

„America a repus foarte bine la punct un cadru care-ți permite să te dezvolți dacă ai creier, dacă ai idei, dacă vrei să faci ceva concret în viață, dincolo de a fi angajat. Ai credite ieftine, ai posibilitatea de a investi, te poți duce cu ideea ta să fie susținută de Fondul de Investiții, de tot felul de investitori aflați în căutarea unor idei interesante. De aceea America este competitivă, de aceea se află pe primul loc în lume, pentru că susține întotdeauna inovația, dezvoltarea și capitalul privat.

America rămâne un tărâm al făgăduinței pentru cei care au idei și nu pentru oamenii simpli, pentru că și acolo salariile nu mai reprezintă ceea ce erau acum cinci ani de zile. Puterea de cumpărare a scăzut și la ei, astfel că, pentru aproape 40% din populația Americii, viața înseamnă, de fapt, supraviețuire financiară, înseamnă un trai la limita decenței și nimic mai mult.

Nu mai există situația din anii ’50- ’60, atunci când, după război, marea majoritate a populației își permitea să-și cumpere o casă, o mașină, să trăiască la un nivel mult mai ridicat decât în prezent”, a mai spus Adrian Negrescu.

Kamala Harris a intrat în cursa pentru Casa Albă în iulie 2024, după retragerea lui Joe Biden

Vicepreședinta SUA, Kamala Harris, candidata democraților în alegerile prezidențiale, are doar un punct avans în rândul alegătorilor independenți, într-un sondaj realizat recent de ABC News/Ipsos, lucru care ar putea să o împiedice în ziua scrutinului, potrivit The Independent.

Kamala Harris a intrat în cursă în iulie, după ce preşedintele Joe Biden şi-a încheiat eforturile de realegere în urma unei prestaţii slabe la dezbaterea împotriva lui Trump, din iunie.

La acea vreme, Trump era considerat pe scară largă candidatul principal, parţial pe baza puterii sale percepute în ceea ce priveşte economia, după mai mulţi ani de inflaţie ridicată sub administraţia Biden, care totuşi a scăzut în ultimele luni.

Mai recent, Harris pare să se bucure de un atu în viziunea alegătorilor care au ales-o drept candidatul cel mai bun în ceea ce priveşte politica de sănătate şi gestionarea extremismului politic, deşi alegătorii au apreciat, de asemenea, că economia SUA este principala problemă în alegeri şi au afirmat că Trump este cel mai bun administrator economic.

Planul economic al Kamalei Harris, criticat dur de specialiști

Kamala Harris a prezentat propuneri de reducere a taxelor pentru majoritatea americanilor, mai exact de a interzice “creșterea prețurilor de către marile companii” și de a construi mai multe locuințe la prețuri accesibile, ca parte a “economiei de oportunitate” pe care intenționează să o urmărească dacă va câștiga Casa Albă.

Agenda ei vizează economia, care a fost definită drept problema cheie a alegerilor prezidențiale din 2024, iar campania democratei a spus că propunerile ei vor fi prioritare pentru primele 100 de zile într-o Casă Albă condusă de Kamala Harris.

Planul economic al democratei a fost însă criticat dur de specialișți, Kamala fiind acuzată de promovarea unor măsuri populiste.

„Bidenomics” nu a convins alegătorii americani, în ciuda scăderii inflației

Un sondaj făcut de Wall Street Journal, în august 2023, printre 1.500 de alegători, arăta că 59% dintre americani dezaprobă activitatea lui Joe Biden în domeniul economiei, doar 37% declarând că aprobă politicile președintelui.

Între timp, 63% dintre alegători spun că dezaprobă rezultatele obținute de Biden în ceea ce privește limitarea inflației și creșterea costurilor, în timp ce 57% nu au fost mulțumiți de modul în care a tratat China în timpul mandatului său.

Presa americană scria că sondajul venea într-un moment în care o mare parte din Wall Street își schimba părerea despre economie, după un 2023 mai bun decât se aștepta, în care inflația s-a redus de la maximele ultimelor patru decenii, șomajul s-a menținut la sub 4%, iar creșterea din al doilea trimestru a depășit previziunile analiștilor.

Sondajele de opinie au arătat în mod repetat că americanii îi acordă lui Biden note proaste în ceea ce privește gestionarea economiei, în parte din cauza scumpirii alimentelor, carburanților și a celorlalte produse de consum care au pus presiuni majore asupra săracilor, dar și a clasei de mijloc.

În iulie 2023, Biden a apreciat scăderea inflației drept „Bidenomics în acțiune” – deși analiștii economici ai SUA au precizat că administrația sa a fost ajutată de Rezerva Federală – care a majorat repetat ratele dobânzilor, în încercarea de a domoli creșterea prețurilor.

Ce este, de fapt „Bidenomics” și de unde a venit acest termen

Bidenomics, după cum a explicat Casa Albă într-un comunicat de presă, este o viziune economică centrată pe trei piloni-cheie: realizarea de investiții publice inteligente în America, împuternicirea și educarea lucrătorilor pentru a crește clasa de mijloc și promovarea concurenței pentru a reduce costurile și a ajuta antreprenorii și afacerile mici.

Concret, Bidenomics este „o abordare care crește economia de la mijloc în afară și de jos în sus”, cu un accent deosebit pe „creșterea clasei de mijloc”, potrivit precizărilor făcute.

Partidul Republican a atacat de „Bideninflația”

Republicanii au folosit majorarea dobânzilor de referință pentru a-l ataca pe Biden, încercând să lege măsura de proasta sa gestionare a economiei.

Sub Joe Biden, Fed a crescut dobânzile de referință la cel mai ridicat nivel din ultimii 23 de ani, făcând viața mai grea pentru familiile care se zbat deja din cauza Bideninflației”, spunea Anna Kelly, purtătoarea de cuvânt a Comitetului Național Republican.

În perioada în care Donald Trump se confrunta cu Joe Biden în campania pentru prezidențialele din 2024, candidatul republican l-a învinuit pe contracandidatul său democrat pentru inflație și a făcut din acest subiect unul cheie pentru campania sa.

Sursa foto: Profimedia

CITEȘTE ȘI:

Marcel Ciolacu: Din anul 2025 vom putea călători în SUA fără VIZE / Din statistica noastră, criteriile tehnice au fost îndeplinite

Marcel Ciolacu, despre alegerile din SUA: România contează faptul că Statele Unite ale Americii sunt partenerul strategic