Sistemul de mediu din România are o evoluție pozitivă, urmare a creșterii conștiinței ecologice la nivel național, care se datorează educației. Afirmația a fost făcută de Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, în cadrul celei de-a cincea Conferințe Gândul Recycle Now.
“Ideile dezbătute de fiecare dată au efecte atât în proceduri noi, cât și într-o informare corectă asupra inițiativelor legislative ca urmează să fie adoptate. Așa cum ați spus și dumneavoastră, evoluția este una evidentă și vă spun asta în calitatea mea de funcționar în domeniul protecție mediului de 16 ani. Deci am putut observa evoluția sistemului de mediu în toți acești ani. O cauză care ne-a adus în situația asta este evident creșterea conștiinței ecologice la nivel național. Asta se datorează educației. Tinerii de astăzi cu siguranță sunt mult mai buni ecologiști decât poate că eram și noi la vârsta adolescenței. Eu, cel puțin cu siguranță nu eram la fel ca cei de acum”, a precizat șeful Gărzii de Mediu.
Insituția pe care o conduce s-a implicat activ în educația de mediu.
“Avem două proiecte pe care le desfășurăm. Unul se numește “Responsabilitatea socială, colectare separată” și este în asociere cu Asociația Comunelor, pentru că în mediul urban colectarea separată a deșeurilor, reciclarea, sustenabilitatea sunt niște lucruri despre care se discută des, dar în mediul rural trebuie să recunoaștem că încă suntem deficitari și domnul președinte (n.r. Laurențiu Neculăescu, președinte AFM) povestea de opoziția de care s-a lovit atunci când voia în județul din care provine să facă o stație de tratare mecano-biologică. Al 2-lea subiect este Săptămâna verde și avem program “Mini-inspector de mediu”, unde începem cu copii de grădiniță. Au niște uniforme pe care le-am făcut pe măsura lor și împreună cu noi merg în vizită la diverse obiective cu impact asupra mediului, unele dintre ele chiar foarte pe gustul lor, că vorbim de fabrici de ciocolată, fabrici de dulciuri ș.a.m.d.
Deșeuri sunt încă în România, ca dovadă că Garda de Mediu are aplicate în ultimii 3 ani 440 de milioane de lei în sancțiuni, a sistat activitatea a peste 1.300 de societăți și am făcut aproape 900 de sesizări penale”, a completat Corlan.
Însă, a afirmat șeful Gărzii de Mediu, coerciția nu este suficientă pentru a ne îndeplini obligațiile asumate prin Green Deal și țintele de economie circulară .
“O să vorbesc și din prisma soluției, pentru că pe lângă a fi comisar general sunt și reprezentatul României la Agenția Europeană de Protecțiea Mediului, în boardul de conducere, și dacă nu există un raport corect între ceea ce înseamnă acțiunile punitive ale instituției de control și crearea din partea legiuitorul a unui context favorabil dezvoltării unui antreprenoriat verde, să fie o sinergie, pedeapsă și recompense, probabil că o să ne atingem mult mai târziu aceste ținte sau poate deloc, pentru că vorbim constant de economie circulară, de prevenire a deșeurilor, de reutilizare, vorbim de reciclare și de gestionarea deșeurilor, dar putem spune că suntem lacunari la noi în țară a ceea ce înseamnă o piață de desfacere pentru produsele sau materia primă rezultată din reciclarea acestor deșeuri.
La noi în țară sunt deșeurile din construcții, unde prin lege avem obligația de a recicla circa 70% din ceea ce se generează într-un șantier. Dar odată ce am finalizat această reciclare, ce facem cu el? De exemplu, în Ungaria, toate drumurile secundare, străzi ș.a.m.d. sunt acoperite cu produse rezultate din reciclarea deșeurilor, din construcții. Și acum vorbesc din perspectiva mea de șef al Gărzii de Mediu și una dintre probleme pe care le avem sunt abandonurile de deșeuri din construcții pe toate câmpurile, în zonele din jurul Bucureștiului ș.a.m.d. Modul nostru de abordare este că dispunem măsuri Primăriei respective să salubrizeze, amendăm Primăria, primăria se plânge că n-are buget… Dar dacă ar exista o piață de desfacere pentru ceea ce rezultă din reciclarea deșeurilor din construcții, vă întreb, oare, n-ar fi bătaie pe acele deșeuri din construcții abandonate pentru că ar fi materie primă într-o industrie care s-ar dezvolta la noi în țară? Și atunci avem o dată coerciția, avem crearea contextului legislativ ca să stimuleze o astfel de piață și atunci avem antreprenori care vor vrea să investească în acest domeniu”, a afirmat Andrei Corlan.
Problemele sistemice au la rândul lor soluții, concluziile din activitatea pratică fiind transpuse în modificări legislative.
“Controalele Gărzii de Mediu se finalizau cu sancțiune, sesizare penală, sistarea activității. Acum am făcut ceva mai mult decât atât, am stabilit planuri de control naționale, am identificat fenomenele principale cu care ne confruntăm și am coroborat datele acumulate în toate controalele desfășurate în cadrul unui plan. Și atunci am identificat punctele comune și am valorificat aceste lucruri din concluzii, pe care le-am transmis ministerului ca propuneri de modificare legislativă. Și o să amintesc în acest sens ultima noastră propunere, și anume Proiectul de Ordonanță de Urgență privind bunurile second-hand. Un proiect de ordonanță de urgență pe care l-am discutat foarte des cu doamna consilier de stat (n.r. Mihaela Frăsineanu) și ne-a sprijinit în acest demers comun al nostru împreună cu ANPC-ul”, a precizat Andrei Corlan.
Șeful Gărzii de Mediu a dat și un exemplui elocvent: introducerea în țară a deșeurilor de echipamente și electrice și electronice.
“Avem calculatoare, laptop-uri, telefoane, care intră la noi în țară sub pretextul că vin pentru a fi reparate. Din acea cantitate, să zicem că 10% sunt pretabile reparației și trimiterii în țara de proveniență. Cele care nu pot fi recuperate ajung să fie aruncate, cine știe pe unde. Acestă proiect de ordonanță, în primul rând definește un lucru esențial care la noi în țară nu există – definiția bunului folosit. Un bun folosit este un bun care prezintă semne de uzură, dar poate fi utilizat în aceleași condiții cum ele a fost proiectat. Dacă acel bun nu funcționeaz este deșeu. Nu avem nicio problemă cu deșeurile pregătite pentru reutilizare, numai că cei care le aduc trebuie să fie sinceri cu motivul pentru care le aduc. Iarăși, piața reutilizării nu este dezvoltată la noi în țară. Reparația echipamentelor electrice și electronice nu este dezvoltată la noi în țară și vorbim toată ziua despre economie circulară. Economia circulară nu se referă la deșeuri, se referă la toți pașii pe care trebuie să-i faci ca să eviți producerea de deșeuri”, a explicat Corlan,
Am făcut progrese fantastice în ultimii doi ani odată cu modificarea legislației care cu mândrie vă spun că am coordonat-o ca secretar de stat, modificarea HG 788. De la aproximativ 4.000 de verificări maxim într-un an, am ajuns la o medie de 22.000 de verificări pe an. Am oprit anul trecut intrarea a 11.000 t de deșeu ilegal să intre în țară, anul ăsta la zi suntem la 8.500 t blocate a intra în țară și ne confruntăm cu această problemă a bunurilor second hand mascate în deșeuri.
Andrei Corlan a făcut o legtură între arderile ilegale și deșeurile de bunuri second hand.
“Este un fenomen infracțional. Arderea denotă o depreciere a calității aerului înconjurător în zona în care se întâmplă și afectează sănătatea populației. Și Direcția de Sănătate Publică ar trebui să ia măsuri în acest sens. Dar am lucrat în cadrul instituție, un proiect miros vs. poluare cu care vom ieși public. Să facem diferența între cele două în ceea ce înseamnă deprecierea calității mediului înconjurător și afectarea sănătății cetățeanului.
Un exemplu mai mult decât potrivit a ceea ce am spus mai devreme dintre sinergia dintre coerciție și recompensă avem Sistemul de Garanție-Returnare, care este un succes național. Este ca orice proiect revoluționar la început de dum, imperfect. În controlul pe care noi le-am făcut timp de o lună pe tot lanțul SGR-ului am constatat niște inadvertențe care le-am concluzionat într-un raport înaintat ministerului.
Este necesară evident optimizarea legislației, optimizarea procedurilor, privirea cu atenție asupra SGR în zona rurală pentru că acolo avem cea mai mare problemă a lipsei de colectare și totodată părerea mea este că este important să armonizăm includerea SGR în acele ținte de deviere de la groapă deoarece condițiile de acum 2 ani evident că nu mai sunt aceleași. O mare parte din deșeuri de ambalaje nu mai ajung să fie deșeuri și sunt în Sistemul de Garanție-Returnare, un lucru fantastic. Părerea mea că având în vedere politica de management al deșeurilor până la momentul ăsta a făcut ca sistemul de garanție-returnare să fie inevitabil”, a mai spus șeful Gărzii de Mediu.
Partenerii Conferinței Gândul Recycle Now, ediția a V-a, au fost Administrația Fondului pentru Mediu, RedPoint, RetuRO, PROFI, Green Pack.
CITEȘTE ȘI:
Mircea Fechet, la Gândul Recycle Now: România este mai curată decât acum un an. „Vinovat” este SGR