Marți, 5 noiembrie, au loc alegerile prezidențiale în Statele Unite, iar acestea ar putea influența întreaga lume. Kamala Harris și Donald Trump se înfruntă pentru a câștiga Biroul Oval, iar propunerile lor pentru economia americană sunt opuse în multe aspecte.
Pentru că vorbim despre cea mai mare economie a lumii, impactul alegerilor este unul uriaș, nu doar asupra americanilor, cât și a întregii lumi. Însă o victorie a lui Trump ar produce efecte economice diferite față de cele produse de o victorie a lui Harris.
Ambii au făcut propuneri privind economia în timpul campaniei electorale, însă niciunul nu a elaborat prea mult, astfel că nu este foarte clar ce propune exact fiecare dintre ei. Mai mult decât atât, aproape toate propunerile celor doi ar avea nevoie să fie aprobate de Congres, ceea ce ar putea fi dificil în contextul politic actual, arată CNN.
Sursa citată notează că reducerea datoriei publice a Statelor Unite nu a fost suficient abordată de cei doi candidați sau cel puțin niciunul nu a intrat în detalii. Deși ambii au spus că își doresc reducerea datoriei, niciunul nu a explicat clar cum ar face acest lucru și cum ar acoperi costurile.
Planul lui Harris ar crește datoria cu aproape 4.000 de miliarde de dolari în următorul deceniu, în timp ce propunerile lui Trump ar face ca aceasta să crească cu aproximativ 7.800 de miliarde de dolari, potrivit unui raport al Committee for a Responsible Federal Budget, o entitate non-profit.
Între timp, 23 de laureați americani ai Premiului Nobel pentru Economie sunt în favoarea agendei lui Harris, considerând-o „cu mult superioară” propunerilor lui Trump.
În ceea ce privește taxele și impozitele, cei doi au viziuni diametral opuse. Harris vrea să majoreze taxele pentru marile companii și pentru americanii care câștigă peste 400.000 de dolari pe an. De asemenea, ea propune o serie de măsuri care ar ușura povara fiscală asupra familiilor, printre care se numără și o extindere a facilităților fiscale pentru familiile cu copii. De altfel, Harris nu a fost de acord cu o propunere a actualului președinte, Joe Biden, cu privire la creșterea impozitului pe profitul obținut din vânzarea de proprietăți sau active.
În timp ce Biden propunea o creștere de 44,6% a acestuia, Harris s-a declarat în favoarea unei creșteri mai moderate, cuprinsă între 23,6% și 28%.
La rândul său, Trump propune o serie de reduceri de taxe în valoare de mii de miliarde de dolari, dar și o prelungire a măsurilor fiscale promulgate de el în 2017, măsuri despre care mulți critici au susținut că i-au ajutat în principal pe cei bogați. Republicanul susține că va acoperi pierderile derivate din aceste reduceri de taxe prin impunerea unor taxe mai mari în cazul importurilor. Economiștii spun că atât propunerile lui Trump, cât și ale lui Harris, ar adânci deficitul fiscal, dar că planul lui Trump ar fi cu mult mai problematic din punct de vedere financiar, arată BBC.
Kamala Harris a promis că va elimina impozitele federale pe bacșișuri, cu scopul de a atrage angajații din domeniul ospitalității și serviciilor în state-cheie, precum Nevada.
Sumele câștigate din bacșișuri vor rămâne supuse impozitului pe salarii, propune Harris, iar echipa sa de campanie a promis că, dacă va fi aleasă, ea va colabora cu Congresul pentru a veni cu o propunere legislativă care să stabilească unele plafoane și care să includă măsuri de prevenire a fraudei.
Cu toate acestea, mulți angajați care primesc bacșiș nu ar beneficia de eliminarea impozitelor federale pe aceste venituri, deoarece nu câștigă suficient pentru a plăti impozitul pe venit, potrivit specialiștilor de la Universitatea Yale.
Donald Trump a propus o serie de reduceri fiscale specifice, inclusiv eliminarea taxelor federale pe bacșișuri, beneficii sociale și plata orelor suplimentare. Trump a fost primul candidat care a promis eliminarea impozitului pe bacșișuri, prezentând ideea la un eveniment de campanie din Las Vegas, cu aproximativ două luni mai devreme decât Harris. Deși echipa sa de campanie nu a publicat detalii despre propunere, Trump a dat de înțeles că va elimina atât impozitele federale pe venit, cât și impozitele pe salarii, care finanțează serviciile sociale și cele publice de sănătate.
Specialiștii spun că, în cazul în care Trump ar câștiga și ar pune în aplicare aceste propuneri, angajații care primesc bacșișuri ar beneficia de bani mai mulți, dar reversul medaliei este acela că ei ar contribui mai puțin la fondul de asigurări sociale, motiv pentru care ar primi ulterior pensii mai mici.
În încercarea de a-i atrage pe cetățenii mai în vârstă, un grup care de obicei este mai aplecat spre a pune ștampila pe republicani, Trump a promis că persoanele care beneficiază de venituri din asigurări sociale nu vor mai trebui să plătească impozit pentru acestea. Aproximativ jumătate dintre beneficiari, mai ales cei cu venituri mai mari, plătesc impozit federal.
În plus, Trump a propus eliminarea taxelor pentru plata orelor suplimentare, deși echipa sa de campanie nu a oferit detalii în acest sens. Această propunere are aceeași problemă cu propunerea privind eliminarea impozitării bacșișurilor: reducerea contribuțiilor de asigurări sociale, implicit pensii mai mici.
Taxele vamale și, în general, comerțul internațional, reprezintă un subiect sensibil în cursa pentru Casa Albă. Harris nu a precizat dacă va adăuga noi tarife dacă va fi aleasă, dar Administrația Biden-Harris a păstrat majoritatea tarifelor pe care Trump le-a impus când era în funcție și chiar a majorat unele taxe.
Dar vicepreședintele a criticat noul plan al lui Trump privind impunerea unor taxe generale, despre care multe studii arată că ar duce la prețuri mai mari pentru consumatorii americani. Ea s-a referit la propunerea adversarului ei drept „Trump Tax” (Taxa Trump, n. red.).
Harris a sugerat, de asemenea, că ar dori să facă modificări la Acordul SUA-Mexic-Canada, cunoscut sub numele de USMCA, pe care Trump l-a negociat când era în funcție. Ea a fost unul dintre cei zece senatori americani care au votat împotriva USMCA la acea vreme și a spus recent că „nu a fost suficient pentru a ne proteja țara și pe angajații săi”.
Între timp, Trump a spus că, dacă va fi reales, va impune un tarif general de 10% sau 20% pentru fiecare produs importat, precum și un tarif mai mare, de 60%, pentru produsele importate din China.
De asemenea, el a propus taxarea cu 100% sau 200% a mașinilor fabricate în Mexic sau a produselor fabricate de companii care își mută producția din SUA în Mexic.
Trump susține că taxele vor stimula producția americană, vor crea locuri de muncă și vor aduce miliarde de dolari pentru a acoperi costurile altor inițiative politice, cum ar fi reducerea taxelor și impozitelor federale.
Cu toate acestea, se pare că este puțin probabil ca veniturile generate din noile taxe să acopere pe deplin propunerile sale de cheltuieli. De asemenea, taxele ar crește probabil prețurile pentru consumatorii americani. De asemenea, Trump a declarat că va renegocia acordul comercial cu Mexicul și cu Canada, acord încheiat propria sa Administrație.
Harris a criticat propunerea lui Trump de a impune taxe pe importuri. Ea a spus că o astfel de măsură ar fi, de fapt, „o taxă la nivel național pentru familiile muncitoare”, spunând că fiecare familie ar trebui să scoată, în medie, 4.000 de dolari anual pentru a acoperi costurile importurilor.
Specialiștii se așteaptă ca Harris să aibă o abordare mai moderată, însă menținând taxele introduse de Administrația Biden asupra unor importuri din China, inclusiv în ceea ce privește autoturismele electrice.
În această privință, Kamala Harris a recunoscut că prețurile, în special cele ale alimentelor, au crescut mult și au rămas mari, chiar dacă rata inflației a scăzut. Ea susține că există câțiva jucători pe piață care caută să-și crească profiturile, chiar dacă costurile de producție s-au stabilizat.
Una dintre principalele modalități prin care candidata democrată intenționează să abordeze problema este instituirea unei plafonări la nivel național a prețurilor la alimente. Măsura s-ar adresa marilor corporații care, spune ea, exploatează în mod nedrept consumatorii în timpul crizelor și situațiilor de urgență pentru a-și crește profiturile. Echipa sa de campanie spune că ideea lui Harris este similară cu plafonările de prețuri deja în vigoare în 37 de state, printre care Texas și Florida.
Donald Trump a criticat-o în repetate rânduri pe Harris pentru creșterea prețurilor din ultimii ani, spunând că aceasta și Joe Biden sunt responsabili pentru creșterea inflației. El a promis că va rezolva situația și va scădea prețurile la carburanți, alimente și alte produse esențiale, deși nu a oferit multe detalii despre cum va realiza acest lucru.
Trump a spus în repetate rânduri că va scădea prețurile prin creșterea producției de petrol și gaze. El a promis că va aproba mai multe foraje și va reduce birocrația și limitările legale din acest domeniu. Cu toate acestea, analiștii spun că asemenea măsuri ar putea avea cel mult un efect limitat asupra prețurilor la pompă, care în SUA sunt foarte dependente de piața mondială a petrolului.
Candidata democrată spune că are un plan în trei părți care vizează abordarea numărului redus de locuințe, plan care se bazează pe unele propuneri anterioare ale actualului președinte, Joe Biden.
Printre prevederile-cheie se numără oferirea de până la 25.000 de dolari pentru cei care vor să își cumpere pentru prima dată o locuință, pentru ca aceștia să poată plăti avansul. Totodată, ei ar mai putea primi și facilități fiscale de 10.000 de dolari. Planul ar permite ca peste un milion de americani să acceseze astfel de fonduri.
Harris solicită, de asemenea, construirea a trei milioane de noi unități locative. Pentru a încuraja acest lucru, ea ar oferi un prim stimulent fiscal pentru companiile care construiesc case destinate persoanelor care nu au mai avut până acum o locuință proprietate personală.
Planul lui Harris evidențiază, de asemenea, două propuneri principale care vizează reducerea prețurilor chiriilor. Primul le-ar interzice proprietarilor să stabilească prețurile chiriilor pe baza unor algoritmi, iar al doilea își propune să îi descurajeze pe investitorii bogați să cumpere proprietăți pentru a majora ulterior chiriile. Pentru acest lucru, ea propune eliminarea beneficiilor fiscale pentru investitorii care cumpără un număr mare de locuințe pe care le închiriază ulterior.
În ceea ce îl privește pe Trump, fostul președinte nu a lansat o propunere oficială în ceea ce privește piața imobiliară, dar a vorbit în campania electorală despre modalitățile prin care i-ar ajuta pe proprietarii de case.
Trump a promis că va face locuințele mai accesibile și va crește oferta eliminând reglementările care cresc costurile. El a mai spus că scăderea dobânzilor va duce la scăderea ratelor la 3% sau chiar mai puțin, ceea ce le-ar permite cumpărătorilor să se descurce mai ușor atunci când vine vorba de plata creditelor ipotecare. Este important, însă, de menționat că președintele Statelor Unite nu are posibilitatea să controleze ratele dobânzilor.
Trump a învinuit, de asemenea, imigranții fără forme legale pentru creșterea costului locuințelor. El a spus că ar aborda această problemă prin deportări în masă și interzicerea acordării de credite ipotecare pentru aceste persoane.
Partidul Republican notează, de asemenea, că ar „promova dreptul de proprietate prin stimulente fiscale și sprijin pentru persoanele care își cumpără pentru prima dată o locuință”.
Sursa foto: Profimedia