O inițiativă de modificare a Legii privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților creează reacții negative din partea specialiștilor din domeniul juridic. Este vorba de o propunere a grupului USR din Camera Deputaților, prin care se solicită abrogarea unui alineat din Legea 24/2007, care spune că „terenurile curți-construcții nu pot fi declarate spații verzi decât după expropriere”. Eliminarea articolului care în prezent obligă statul să declare un teren privat ca fiind spațiu verde doar prin expropriere ar însemna o întoarcere în timp. „Ar fi o naționalizare mascată”, spune cunoscutul avocat Elena Bustea, arbitru la Curtea Internațională de Arbitraj de pe lângă Curtea de Comerț și Industrie a României.
„Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți-construcții, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislației în domeniu”. Acesta este alineatul 9 al articolului 18 din Legea 24/2007 „privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților”, pe care deputații USR vor să-l abroge.
Avocatul Toni Neacșu, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) este de părere că orice persoană care rămâne cu terenul ca spațiu verde, fără să poată solicita despăgubire, nu mai poate construi pe el și „poate doar să taie bilete la poartă pentru ca oamenii să se plimbe pe terenul lui”.
Articolul a cărui abrogare se cere apără integritatea dreptului de proprietate privată în condițiile în care acesta este înscris în cartea funciară. În condițiile acestei abrogări, dreptul de proprietate privată rămâne iluzoriu, autoritatea locală fiind cea care poate decide unilateral destinația terenului proprietate a persoanei fizice”, explică Toni Neacșu.
Avocatul mai spune că inițiativa celor de la USR este o absurditate juridică.
„Ca exemplu, deși eu am un teren în intravilan cu destinația curți-construcții, pe care urmează deci să edific o casă, primăria îmi poate impune să îi dau acestuia destinația de spațiu verde, rămas în proprietatea mea, dar pe care nu mai pot construi nimic și pe care trebuie să-l deschid accesului publicului. Este o absurditate juridică. Suplimentar, trebuie știut că acest text de lege a făcut obiectul verificării constituționalității de către CCR, care încă din 2022 a stabilit că este o formă firească de garantare a dreptului de proprietate privată al cetățenilor”, mai spune fostul judecător și fost membru CSM.
Și cunoscuta avocată Elena Bustea, arbitru la Curtea Internațională de Arbitraj de pe lângă Curtea de Comerț și Industrie a României și consul onorific al Republicii Ecuador, a explicat pentru Gândul de ce ar fi periculoasă o eventuală modificare a Legii 24 2007.
Alineatul 9 al articolului 18 din Legea 24/2007 constituie o garanție a respectării alineatului 5 din articolul 136 din Constituția României, având în vedere că este consacrat caracterul inviolabil al dreptului de proprietate privată. Ca orice regulă, acest principiu comportă o excepție, și anume exproprierea, care trebuie să fie doar pentru utilitate publica, conform articolului 44 din Constituția României.
Abrogarea alineatului 9 al articolului 18 din Legea 24/2007 înlătura protecția juridică și încalcă și viziunea Curții Constituționale, care prin deciziile ei a stabilit că exproprierea nu poate avea loc decât după despăgubire prealabilă. Această inițiativă poate fi privită ca o naționalizare mascată”, a spus Elena Bustea, pentru Gândul.
Totodată, specialiști din domeniul Real Estate spun că o astfel de inițiativă nu poate trece de Comisiile Juridice din Parlament.
Antoanela Comșa, membru în boardul Asociației Investitorilor de Real Estate din România (AREI), spune că declararea fără expropriere a unui spațiu privat ca fiind spațiu verde nu este constituțională.
„Statul, dacă își dorește să transforme în spații verzi terenurile pe care le deține în proprietate poate să facă acest lucru fără nicio problemă, este datoria statului să facă acest lucru.
Pe de altă parte, să declare spațiu verde proprietatea unei persoane, eu nu cred că este constituțional. Dreptul de proprietate este conferit prin Constituție. Iar statul trebuie să mă despăgubească la justa valoare. Statul pentru ce utilitate declară terenul proprietate privată ca fiind spațiu verde? Pentru utilitate publică, sau cum? Ce se întâmplă după aceea? Îl folosește toată lumea?
Eu nu cred că această inițiativă de modificare a Legii va trece mai departe de Comisiile Juridice din Parlament. Este foarte adevărat că în București s-a construit haotic, și sunt zone unde nu există deloc spațiu verde. Dar aceasta nu este o modalitate de rezolvare a spațiului verde”, explică Antoanela Comșa, reprezentanta AREI.
În schimb, inițiatoarea propunerii legislative, deputata USR Diana Anda Buzoianu, spune că se dorește „o mai mare protecție” a spațiilor verzi. Asta cu orice preț.
De asemenea, deputata USR este de părere că cei care au o opinie diferită, cum sunt și reacțiile de mai sus, ar fi oameni de rea-credință, nu specialiști care apără drepturile fundamentale ale cetățenilor.
„Legea astăzi spune expres că nu se pot inventaria spațiile verzi private decât după ce au fost expropriate. Asta blochează cu totul posibilitatea de inventariere a lor. Nu pot fi introduse în PUG-uri, nu pot fi introduse în Registrul Spațiilor Verzi.
Noi vrem o mai mare protecție. Inclusiv spațiile verzi private trebuie inventariate și lor trebuie să li se aplice legea de protejare și prevederile care protejează spațiile verzi. Astăzi, exproprierea este singura metodă prin care poți să inventariezi acest spațiu verde”, explică Diana Buzoianu.
Deputata USR, inițiatoare a acestei propuneri de modificare a legii, mai declară că „dreptul la proprietate este limitat în anumite condiții”!
Nu există un drept fundamental absolut. Nici măcar în drepturile constituționale nu sunt drepturi fundamentale absolute. Toate drepturile noastre sunt limitate în anumite condiții de legi speciale. Și dreptul la proprietate este și el limitat în anumite condiții. De-aia, astăzi, indiferent că este pe un spațiu verde sau nu, construcțiile trebuie să respecte o anumită legislație”, a mai precizat deputata USR.
Proiectul de modificare a Legii 24/2007 se află la Senat și urmează să ajungă în Comisii.
Potrivit Dianei Buzoianu, ideea de modificare a Legii 24/2007 îi aparține lui Nicușor Dan, primarul general al Capitalei.
„Inclusiv PNL a spus că susține această inițiativă, așteptăm să vedem cum vor vota pe acest proiect”, conchide deputata USR.
Și Irina Dimitriu, avocat în drept imobiliar – Partener Reff & Asociații (Deloitte România), a precizat recent, la „Gândul Exclusiv”, într-o discuție despre Codul Urbanismului, că un teren privat nu poate fi declarat spațiu verde decât în urma unei exproprieri și a unei despăgubiri juste și prealabile.
„Atunci când vorbim de posibilitatea, fără echivoc, a autorității publice – și vorbim aici de cei care aprobă PUG-urile – de a reglementa spațiul verd pe proprietate privată, atunci, din punct de vedere juridic, intervine un conflict între această reglementare și drepturile unui proprietar, pentru că un spațiu verde este binevenit, dar nu oricum. Pentru că reglementarea unui spațiu verde, cel puțin așa cum prevede legislația actuală, interzice aproape orice tip de dezvoltare.
Foarte simplu spus: dacă eu mi-am cumpărat un teren și vreau să construiesc o casă, astăzi, iar mâine, autoritatea locală îl va declara spațiu verde, eu o să mă uit uimită și o să văd că nu pot să construiesc nimic acolo.
Legea actuală spune că un teren care este declarat în cartea funciară ca fiind construibil nu poate fi declarat spațiu verde fără expropriere și fără justă și prealabilă despăgubire. Și atunci, nimeni nu își dorește ca această prevedere din draftul de lege să rămână așa și să fie o expropriere mascată, de fapt, o expropriere, dar fără despăgubire”, a mai explicat Irina Dimitriu.
CITEȘTE ȘI: