Poliția Locală a Capitalei a dat în octombrie 2023, din dispoziția primarului Nicușor Dan, o amendă uriașă, de aproximativ 35 de milioane de euro, proprietarei terenului de 12 hectare retrocedat din Parcul IOR. Maria Cocoru a contestat-o, dar decizia instanței a venit după ce misterioasa ”moșieră” a decedat. Avocatul Alexandru Coman a explicat pentru Gândul cum a rămas Poliția Locală cu o amendă pe care nu o mai poate încasa, chiar dacă ea nu a fost anulată prin decizia Judecătoriei Sectorului 3.
Judecătoria Sectorului 3 a respins, în 5 noiembrie, plângerea Mariei Cocoru față de amenda aplicată de edilul-șef al Capitalei, prin Direcţia Generală de Poliţie Locală și Control a Municipiului Bucureşti, pentru că proprietara celor 12 hectare de teren retrocedat din Parcul IOR a murit înainte de soluționarea cauzei.
„Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a petentei, invocată din oficiu. Respinge plângerea contravenţională cu privire la procesul verbal seria C nr. 0042203/30.10.2023, ca fiind formulată de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la data comunicării”, se arată în decizia pronunțată la un an de la înregistrarea dosarului.
Avocatul Alexandru Coman a spus, pentru Gândul, că decizia Judecătoriei Sectorului 3 este una logică după decesul Mariei Cocoru și a explicat ce mai poate face Poliția Locală a Capitalei cu amenda uriașă dată în urmă cu un an.
În măsura în care o parte, oricare dintre părțile unui litigiu, decedează în timpul procesului, instanța constată incidentă excepția lipsei capacității de folosință, iar în această situație (contestația Mariei Cocoru – n.r.), instanța a dat o decizie logică și legală”, a explicat Alexandru Coman.
Cu alte cuvinte, procesul verbal al Poliției Locale a Capitalei din octombrie 2023, cu amenda de aproximativ 35 de milioane de euro, rămâne în vigoare, dar el nu mai poate fi executat în cazul Mariei Cocoru, pentru că aceasta a decedat.
„În privința aplicării acestei amenzi, Codul de procedură fiscală prevede o excepție la articolul 27, unde avem două alinate. Primul: drepturile și obligațiile din raportul juridic fiscal trec asupra succesorilor debitorului în condițiile dreptului comun, dispozițiile articolului 23 din Codul de procedură fiscală rămânând aplicabile. Astfel, avem primul alineat, care vorbește de faptul că drepturile și obligații în raportul juridic fiscal se transferă succesorilor”, a detaliat Alexandru Coman.
Articolul 23 din Codul de procedură fiscală se referă la preluarea obligației fiscale, respectiv:
”(1) În cazul în care obligația fiscală nu a fost îndeplinită de debitor, debitori devin, în condițiile legii, următoarele persoane:
(2) Debitorii care preiau obligația fiscală potrivit alin. (1) lit. a) și b) se substituie vechiului debitor, în condițiile legilor care reglementează încetarea existenței persoanelor în cauză”.
Totuși, atrage atenția specialistul în drept, același articol 27 prevede, la aliniatul 2, și o excepție, în care se încadrează și amenda aplicată Mariei Cocoru, respectiv că dispozițiile alineatului 1 nu sunt aplicabile în cazul obligației de plată a sumelor ce reprezintă amenzi aplicate, potrivit legii, debitorului persoană fizică.
Deci, de vreme ce defuncta Maria Cocoru a primit această amendă în calitate de persoană fizică, legea, prin această excepție stabilită negru pe alb, îi exonerează de plata amenzii pe succesori”, a explicat Alexandru Coman.
Astfel, precizează avocatul, pentru ca această amendă să fie executată, Municipalitatea trebuie să aștepte să se stabilească succesorii Mariei Cocoru și să înceapă o nouă procedură de constatare a unor nereguli împotriva acestora, printr-un alt proces verbal, ce trebuie adresat împotriva succesorilor, care la rândul lor are dreptul separat, individual, să îl conteste în instanță.
Deci, din păcate, această amendă rămâne neîncasabilă de statul român”, a precizat avocatul.
Într-un scenariu extrem, în care Maria Cocoru nu ar avea niciun moștenitor legal, atunci succesiunea s-ar declara vacantă și statul ar deveni proprietar al terenului retrocedat din Parcul IOR. În aceste condiții, statul ar trebui să se îndrepte împotriva statului pentru a executa amenda.
„În cazul unui defunct, unei persoane care decedează și îi lipsesc moștenitorii, urmează să se constate vacanța succesorală, iar activul și pasivul să fie preluate de către stat. Da, e un paradox al legii, statul se va executa pe el însuși. Ministerul Finanțelor va executa unitatea administrativ-teritorială”, a detaliat avocatul această situație ipotetică.
„Aici, sincer, mă îndoiesc că nu se găsesc moștenitori, pentru că, până la urmă, Maria Cocoru a rămas cu acea suprafață provenită din restituire. Ce o să facă sau ce nu o să facă succesorii cu ea, asta este partea a doua, dar nu cred că o să rămână fără moștenitori”, a conchis avocatul Alexandru Coman.
În acte, Maria Cocoru era proprietara terenului de 12 hectare din Parcul IOR. Numai că, potrivit informațiilor obținute de Gândul, unul dintre moștenitorii ei ar fi chiar Petrică Băjenaru, care ar fi și fost în toți acești ani proprietarul din spate al acestui teren.
Maria Cocoru era mătușa lui Petrică Băjenaru, personaj extrem de discret, dar considerat foarte influent în domeniul retrocedărilor.
Despre Petrică Băjenaru, Cancan scria în anul 2017 că ar deține 13 hectare din Parcul Titan și că fi fost implicat în tranzacţia Park Lake, din care ar fi obţinut 65 de milioane de euro. Mai mult, Băjenaru ar fi obţinut şi terenul pe care se află Şcoala Ilioara, pe care ar fi cerut la acel moment 25 de milioane de euro.
În imaginile publicate atunci de Cancan, mașinile lui Petrică Băjenaru erau surprinse în fața casei Mariei Cocoru, proprietara din acte a celor 12 hectare de teren din Parcul IOR.
CITEȘTE ȘI:
UPDATE | Incendiul din Parcul IOR a fost stins. A fost afectată o suprafață de aproape 4.000 mp