Grecia discută cu Israelul crearea unui IRON DOME propriu

Grecia poartă discuții cu Israelul pentru a dezvolta un sistem de apărare antiaeriană și antirachetă în valoare de două miliarde de euro, ca parte a unui efort mai amplu de modernizare a forțelor sale armate, au declarat oficiali greci.

Sistemul de apărare ar urma probabil să imite „Iron Dome” și celelalte sisteme ale Israelului folosite pentru a intercepta rachetele cu rază scurtă și lungă de acțiune lansate în timpul atacurilor din partea vecinilor săi, pe fondul conflictelor actuale din Gaza și Liban, scrie Reuters.

Pe măsură ce își revine prelungita criză a datoriilor, Grecia este interesată să investească în domeniul apărării.

„Planul este de a crea un sistem antiaerian și anti-drone pe mai multe paliere. Suntem în discuții cu Israelul”, a declarat o persoană familiarizată cu situația, la finalul unei întrevederi cu ușile închise cu ministrul grec al Apărării, Nikos Dendias.

Un al doilea oficial a confirmat amploarea potențialului acord, adăugând că Grecia trebuie să cheltuiască 12,8 miliarde de euro până în 2035 pentru a-și moderniza forțele armate.

„Efortul nostru este spre o tranziție rapidă a forțelor noastre armate către secolul 21”, a spus ministrul Nikos Dendias, înainte de întrevedere.

Sistemele de apărare aeriană fac parte din planul de achiziții militare pe zece ani al Atenei, care include achiziționarea a până la 40 de noi avioane de luptă F-35 și drone din SUA și a patru fregate Belharra și avioane Rafale din Franța.

În prezent Grecia folosește sisteme americane Patriot și vechi sisteme rusești S-300 pentru a-și proteja spațiul aerian.

Decizia autorităților din Grecia este motivată de dorința de a ține pasul cu Turcia, o țară cu care Grecia împarte atât statutul de membru NATO dar și o rivalitate istorică. Turcia își dezvoltă propriile sisteme de apărare aeriană.

În ciuda unor îmbunătățiri în relațiile dintre Grecia și Turcia, cele două țări rămân în dezacord cu privire la o serie de probleme, inclusiv granițele maritime, resursele energetice și spațiul aerian deasupra Mediteranei de Est.

Foto: Profimedia

CITIȚI ȘI: