În cercul interior al lui Vladimir Putin nu se pătrunde cu ușurință, dar cei care au căpătat acces beneficiază de avantaje indiscutabile. În schimbul privilegiilor primite, aceștia trebuie să urmeze linia trasată de liderul de la Kremlin și, cel mai important, să fie fideli și să facă afaceri care să „sponsorizeze” mașina de război a Rusiei, prin fentarea sancțiunilor occidentale. Oligarhii apropiați lui Putin, dar și alte persoane – inclusiv copiii elitei – primesc, printre multe alte avantaje, și un premiu… diplomatic.
Deținerea unui pașaport diplomatic oferă avantaje notabile – chiar și pentru cei care nu sunt diplomați de carieră. O investigație realizată de The Insider a dezvăluit că, în Rusia, aceste pașapoarte sunt înmânate apropiaților lui Vladimir Putin, inclusiv generalilor FSB, copiilor oficialilor de rang înalt, Patriarhului Kirill, directorilor generali ai corporațiilor de stat și miliardarilor conectați politic, precum Oleg Deripaska, Alisher Usmanov și Igor Yusufov.
Mai mult, unii oligarhi apropiați lui Putin sunt chiar desemnați drept „consuli onorifici”.
Cu toate acestea, pașapoartele diplomatice pot fi eliberate și „altor persoane, prin decizia președintelui Federației Ruse”.
În noaptea de 26 mai 2023, notează The Insider, Rusia a lansat 17 rachete și 31 de drone asupra Ucrainei, provocând pagube clădirilor rezidențiale și unei clinici medicale. Au fost mulți morți, inclusiv copii.
În aceeași noapte, un avion privat Dassault Falcon 7X care zbura din Dubai a aterizat pe Aeroportul Vnukovo din Moscova. Din avion a coborât Ksenia Șoigu, fiica ministrului Apărării de la acea vreme, Serghei Șoigu.
Ksenia Șoigu a fost însoțită de Andrei Bokarev – un oligarh care are legături cu industria de apărare a Rusiei. Cu avionul lui Bokarev a călătorit și soția șefului Rostec, Serghei Chemezov, către o stațiune de vacanță. Rostec este extinsa corporație de apărare de stat a Rusiei, iar CEO-ul ei este un fost agent KGB și un aliat apropiat al lui Vladimir Putin.
Dar cazul Kseniei Șoigu nu este unul singular. Ilya Medvedev, fiul fostului președinte și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a obținut pașapoarte diplomatice în 2012 și 2017. El a folosit documentele pentru a vizita Italia, Croația, Elveția, Israel și Franța.
Alexander Mishustin, fiul prim-ministrului Rusiei Mihail Mishustin, și-a primit pașaportul diplomatic pe 27 ianuarie 2020 – la doar câteva zile după ce tatăl său și-a preluat funcția. Avea doar 19 ani la acea vreme.
Potrivit unor surse citate de The Washington Post , magnatul aluminiului Oleg Deripaska (miliardar, președinte al consiliului de supervizori al companiei „Bazovîi element”, președinte al En+ Group și al companiei RUSAL, cea mai mare companie din lume din industria aluminiului) a efectuat multiple vizite în SUA, folosind un pașaport diplomatic rus, pe care l-a folosit și în India, în anul 2023.
În mod similar, miliardarul Igor Yusufov – cunoscut drept „portofelul” lui Dmitri Medvedev, respectiv o persoană de încredere care maschează proprietatea unor active și conturi care, de fapt, sunt controlate de înalți oficiali ai Rusiei – deține și el un pașaport diplomatic. Anul acesta, s-a numărat printre primii primitori de dividende ai Rusiei, câștigând 12,8 miliarde de ruble (128,7 milioane de dolari) de la „Yargeo”, un joint venture cu „Novatek” axat pe zăcământul petrolier Yarudeyskoye.
The Insider a mai descoperit că CEO-ul Căilor Ferate Ruse, Oleg Belozerov, împreună cu șeful Rostec (conglomerat de apărare deținut de stat, cu sediul la Moscova), Serghei Chemezov, sunt deținători de pașapoarte diplomatice.
Chiar și Patriarhul Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse – care a devenit efectiv un mandatar al statului rus – se bucură de privilegii diplomatice. Înainte ca zborurile directe către țările occidentale din Rusia să fie suspendate, Patriarhul Kirill (Vladimir Gundyaev) a călătorit frecvent în Germania, Austria și Finlanda, folosind un pașaport diplomatic.
De asemenea, pașapoarte diplomatice au fost eliberate generalilor din Serviciul Federal de Securitate (FSB) Alexander Bortnikov, Serghei Beseda, Serghei Korolev și Alexey Sedov, care le-au folosit pentru călătorii în Franța și Elveția, înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei.
Viktor Zubkov, aliatul de multă vreme al lui Putin, din perioada petrecută la Primăria Sankt Petersburg, care a fost prim-ministru interimar în timpul tranziției prezidențiale de la Putin la Medvedev, se bucură și de privilegii de călătorie ca „diplomat”. În prezent, el prezidează Consiliul de Administrație al Gazprom – exportatorul de stat de gaze naturale al Rusiei.
Zubkov, ca și CEO-ul Gazprom, Alexey Miller, călătorește cu avioanele private deținute de corporație. Itinerariile lui Zubkov includ o excursie de primăvară, anul trecut, la Baku, capitala Azerbaidjanului, la bordul unui Dassault Falcon 7X.
La rândul său, consilierul prezidențial Andrei Fursenko și-a folosit pașaportul diplomatic pentru a călători la Teheran, Berlin, Viena, Paris și Roma.
De-a lungul timpului, acești foști vecini și-au valorificat conexiunile guvernamentale și influența politică pentru a strânge averi, cimentându-și statutul de personaje centrale în elita țării.
„În mod oficial, un pașaport diplomatic este un document oficial. Funcționarii îl pot folosi doar pentru călătorii de afaceri și sunt obligați să îl returneze departamentului de personal la întoarcere. Dar, firește, această regulă nu este aplicată universal. Călătoriile VIP-urilor cu pașapoarte diplomatice în locuri precum Riviera Franceză au fost întotdeauna trecute cu vederea în liniște”, a declarat pentru The Insider un fost oficial al Guvernului rus, care a dorit să rămână anonim.
Fratele lui Andrei Fursenko, Sergey Fursenko, vicepreședinte la Gazprombank, deține titlul de consul onorific al Bangladeshului la Sankt Petersburg.
Miliardarii ruși au fost de mult timp aproape îndrăgostiți de ideea de a deveni consuli onorifici, pentru că funcția are puține îndatoriri reale, dar oferă un prestigiu considerabil.
Omul de afaceri Mihail Kusnirovici a fost implicat în mai multe anchete de corupție: companiile sale au obținut contracte guvernamentale ocolind procedurile competitive și i s-a acordat, de asemenea, posibilitatea de a închiria clădirea magazinului universal GUM, de lângă Piața Roșie din Moscova, fără un proces formal de licitație. De atunci, Kusnirovici a dobândit cetățenia italiană și locuiește în Elveția.
În urmă cu șase luni, au existat informații potrivit cărora magnatul oțelului, Vladimir Lisin, și-a dat demisia din funcția de consul onorific al statului San Marino. Cu toate acestea, numele său apare încă pe cea mai recentă listă, din 3 octombrie 2024, publicată de persoane acreditate de Ministerul de Externe al Rusiei.
Este clar că pașapoartele diplomatice nu sunt menite să fie înmânate între prieteni sau rude ale funcționarilor, dar normele legale actuale nu oferă o modalitate de a preveni astfel de abuzuri.
Formal, statul are autoritatea de a elibera pașapoarte diplomatice practic oricui, explică fostul diplomat Boris Bondarev.
„Un pașaport diplomatic este un document de identificare pentru un agent diplomatic – adică o persoană autorizată de stat să-l reprezinte în diferite calități în străinătate. Acesta poate fi un diplomat, un curier diplomatic sau pur și simplu un membru al unei delegații care participă la un eveniment important. De exemplu, pașapoartele diplomatice sunt eliberate miniștrilor sau guvernanților atunci când călătoresc în vizite oficiale.
Acest lucru este în întregime la discreția statului, iar Ministerul de Externe poate elibera astfel de pașapoarte practic oricui, la cerere. Dacă o solicitare vine de la Administrația Prezidențială sau dacă însuși Vladimir Putin cere să i se elibereze un pașaport diplomatic unui prieten, se va face.
Este un abuz dintr-o perspectivă de bun-simț, dar nu este reglementat în mod explicit de lege. Diplomații înșiși abuzează de acest sistem deoarece, teoretic, pașaportul ar trebui returnat departamentului de resurse umane al Ministerului de Externe și se eliberează doar pentru călătorii oficiale. Mulți, însă, nu îl returnează și îl folosesc pentru călătorii personale”, a declarat Bondarev.
Cu toate acestea, pașapoartele diplomatice nu mai oferă atât de multe privilegii ca odinioară. Intrarea fără viză în zona Schengen, pentru deținătorii de pașapoarte diplomatice, a fost suspendată.
Accesul fără viză este limitat la anumite țări, precum Albania, Islanda, China și mai multe națiuni africane. În plus, doar un pașaport diplomatic nu acordă privilegii diplomatice.
„Doar o categorie de diplomați – cei acreditați într-o țară sau o organizație internațională – se pot bucura de privilegii și imunitate diplomatice. Aceste persoane beneficiază de protecții precum inviolabilitatea rezidenței și a corespondenței, sunt scutite de taxe și nu pot fi implicate în proceduri penale.
Dacă sosiți pur și simplu cu un pașaport diplomatic pentru o ședere scurtă și nu indică faptul că sunteți membru al personalului ambasadei, nu primiți aceste privilegii”, explică Bondarev.
În mod oficial, statul își păstrează dreptul de a elibera pașapoarte diplomatice practic oricui, dar scandalurile care implică utilizarea abuzivă a acestora apar periodic, notează avocatul Andrey Rozum.
„Acuzații de utilizare abuzivă apar ocazional, deși ele provin mai des din țara de origine a individului. În urmă cu aproximativ cinci ani, a apărut un scandal major în care națiunile africane și insulare au vândut pașapoarte diplomatice oamenilor de afaceri iranieni.
Țările gazdă au, teoretic, autoritatea de a verifica utilizarea corectă a pașapoartelor diplomatice, cum ar fi prin solicitarea confirmării din partea țării emitente că titularul îndeplinește funcții oficiale. Dacă sunt identificate încălcări, țara gazdă poate declara persona non grata și poate cere plecarea acelei persoane fără explicații.
În cazurile de abuzuri larg răspândite sau grave, cum ar fi scandalul menționat mai sus, privilegiile fără viză pentru toți diplomații din țara implicată ar putea fi revocate”, încheie Andrey Rozum.
Foto main – Profimedia Images
CITEȘTE ȘI: