România se pregătește să își aleagă președintele pentru următorii cinci ani, un scrutin care are loc într-un context geopolitic diferit față de anii anteriori, cu un războiul în desfășurare la granițele României, care ar putea avea consecințe încă greu de anticipat. Conflictele politice interne se intensifică pe măsură ce se apropie primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie. Scandalurile se înmulțesc, iar alianțele cu care ne-au obișnuit politicienii de câțiva ani, ultima între PSD și PNL, devin tot mai fragile.
Alegerile din 2024 nu sunt doar despre mesaje de unitate și stabilitate, ci și despre acuzații, gafe și controverse care ar putea schimba complet echilibrul politic al țării.
Gândul vă aduce în prim-plan mesajele electrizante ale principalilor candidați la prezidențiale, dar și asupra scandalurilor care le-ar putea pune piedici pe drumul lor spre Palatul Cotroceni: Nicolae Ciucă, Mircea Geoană, Elena Lasconi, Marcel Ciolacu și George Simion.
Mesajul lui Nicolae Ciucă, candidatul PNL, este unul de disciplină și dăruire față de țară. „Cu onoare și credință în slujba țării” este deviza care l-a ghidat pe Ciucă de-a lungul carierei sale militare și politice. Acesta se prezintă drept un candidat al responsabilității, capabil să conducă România prin vremuri dificile, bazându-se pe experiența sa în conducerea Armatei și a Guvernului.
Ciucă este, însă, un personaj care nu a fost scutit de controverse. Unul dintre cele mai discutate scandaluri este legat de cartea sa, publicată din bani publici, dar și de panotajul excesiv al cărții „În slujba țării”, care a costat în jur de 2 milioane de euro, potrivit jurnaliștilor de la Snoop. (detalii AICI)
Controversa legată de „bătălia de la Nassiriya”, expusă într-un documentar Recorder, a generat o dezbatere aprinsă în rândul opiniei publice. Mulți au considerat că Ciucă nu a gestionat corect conflictul în perioada în care a fost comandantul trupelor române în Irak, iar documentarul a adus în prim-plan unele discrepanțe din povestea oficială și povestea prezentată de Nicolae Ciucă în mass-media națională. (detalii AICI)
Mai recent, absenteismul său constant la ședințele Senatului a fost un subiect de critică. Mulți consideră că acest comportament reflectă o lipsă de angajament față de funcția publică, în ciuda declarațiilor sale despre „onorabilitatea” și „datoria” de a servi țara.
Potrivit unui calcul realizat de jurnaliștii de la Gândul, șeful Senatului a încasat o indemnizație de 120.000 de euro pentru doar 8 ședințe pe care le-a prezidat, făcând un obicei din a-și delega atribuțiile de la prezidiul Senatului colegului său Sorin Cîmpeanu. (detalii AICI)
Numele lui Nicolae Ciucă este asociat și cu afaceristul Cătălin Podaru, CEO al companiei Leviatan Group, cunoscut în mediul de afaceri drept „nepotul” lui Ciucă, deși între cei doi nu există nicio legătură de rudenie, așa cum a dezvăluit publicația Gândul. Firmele lui Podaru au câștigat, de-a lungul anilor, contracte semnificative cu statul, inclusiv în domeniul Apărării. (detalii AICI)
Mircea Geoană, fostul secretar general adjunct al NATO, își propune să aducă „schimbarea adevărată pentru renașterea națională”. El se prezintă ca un lider capabil să revitalizeze România din punct de vedere economic și strategic, punând accent pe o „Românie puternică în Europa și în lume”, dar și pe independența sa politică, în ciuda trecutului său de lider al PSD.
Deși imaginea sa de diplomat internațional ar putea părea solidă, Geoană se confruntă cu mai multe controverse legate de trecutul său politic. O investigație jurnalistică a scos la iveală legături apropiate ale lui Rareș Mănescu, un apropiat al său din perioada în care era în PSD, cu persoane din cercuri apropiate Kremlinului. (detalii AICI)
De asemenea, vizitele sale la deputata Ana Cătăuță și înregistrările cu Marian Vanghelie au ridicat semne de întrebare privind legăturile sale politice din perioada în care era membru al PSD.
Elena Lasconi, candidata USR, își bazează mesajul pe unitate și echitate, subliniind că România trebuie să fie un loc în care toți cetățenii să beneficieze de aceleași oportunități. „O Românie pentru toți, nu doar pentru unii” este sloganul său, care a fost inspirat din campaniile Partidului Laburist din Marea Britanie. Lasconi se prezintă drept o voce proaspătă, care vrea să reformeze instituțiile statului și să construiască un viitor mai bun pentru România.
Din păcate, Lasconi s-a remarcat mai mult prin lipsa de pregătire în domeniul cel mai relevant pentru funcția prezidențială decât prin propuneri viabile. La o dezbatere importantă, aceasta a confundat membrii Consiliului de Securitate al ONU, afirmând că România face parte din acest organism, deși țara noastră nu este membră. Momentul a ridicat semne mari de întrebare despre cunoștințele sale în domeniul politicii externe. (detalii AICI)
Într-un alt interviu la Europa Liberă, Lasconi s-a bâlbâit când a fost întrebată de prezența trupelor NATO în România. Întrebată câte trupe străine sunt staționate în țara noastră, Lasconi a spus: „Avem doar o singură trupă de luptă și avem din Franța, din Anglia…”, ceea ce a fost o informație eronată, având în vedere că România găzduiește un contingent mult mai mare de trupe NATO. (detalii AICI)
Elena Lasconi a fost pusă în dificultate în dezbaterea Digi 24, când Mircea Geoană a întrebat-o despre planurile de apărare NATO pentru România și subordonarea forțelor militare ale țării. Lasconi a menționat activarea articolului 5 „pentru prima dată în istoria NATO”, uitând că acesta fusese deja activat în 2001, după atacurile teroriste din SUA. (detalii AICI)
Marcel Ciolacu, liderul PSD, promovează un mesaj de continuitate și stabilitate, subliniind că România trebuie să aleagă „calea sigură” într-un context global tot mai periculos.
„Calea sigură pentru România” este motto-ul care domină discursurile sale, inclusiv în cadrul vizitelor recente efectuate în calitate de prim-ministru în Franța, Marea Britanie și la Bruxelles, unde a pus accent pe protejarea intereselor naționale și consolidarea legăturilor cu Uniunea Europeană și NATO. Candidatul social-democraților se prezintă ca un garant al stabilității, în contextul războiului din Ucraina și al crizei economice globale.
Marcel Ciolacu pare că are și cel mai mare succes la alegători, pentru că este plasat pe prima poziție în toate sondajele de până acum. Candidatura la alegerile prezidențiale a lansat însă și unele controverse. Unul dintre cele mai discutate subiecte este diploma sa de bacalaureat. Marcel Ciolacu a fost acuzat de presă că ar fi obținut diplomă de bacalaureat în circumstanțe neclare, ceea ce a stârnit suspiciuni. (detalii AICI)
De asemenea, scandalul „Nepotul cu contracte” a fost un alt moment critic pentru Ciolacu. Presa a scris că Mihai Ciolacu a obținut contracte de la stat prin intermediul unor firme private. (detalii AICI)
În ultima lună, scandalul „Nordis” a reînnoit controversele legate de PSD. Grupul Nordis este acuzat de fraudă și înșelăciune a clienților în urma unui material al jurnaliștilor de la Recorder. Nordis este condus de soțul Laurei Vicol, fosta șefă a Comisiei Juridice din Parlament și fostă deputată PSD. (detalii AICI)
Liderul PNL i-a cerut lui Marcel Ciolacu demisia, acuzându-l de minciună, după izbucnirea scandalului legat de călătoria sa cu avionul privat la Nisa, finanțată de grupul Nordis. În replică, Marcel Ciolacu i-a adus aminte liderului PNL de cele 4 milioane de euro, fonduri publice, cheltuite de PNL pentru promovarea cărții „ostașului” Ciucă. Marcel Ciolacu a precizat că zborul cu avionul privat la Nisa a fost făcut din bani proprii. (detalii AICI)
Într-adevăr, cel care-mi cere retragerea acum, domnul Ciucă, a dat 4 milioane de euro pe propria carte, din bani publici!”, a spus liderul PSD.
Mesajul candidatului AUR, George Simion, se centrează pe promovarea unui plan economic orientat spre tineri și nevoia acestora de a-și construi o viață decentă în România. Sloganul său principal este legat de construirea de locuințe la prețuri accesibile, de doar 35.000 de euro, un plan considerat de mulți ca fiind o soluție la criza locuințelor din România. (detalii AICI)
George Simion se află în mijlocul unor acuzații referitoare la posibile legături cu Rusia. Potrivit unei informări transmise Guvernului de către serviciile de informații din Ucraina și desecretizată de Marcel Ciolacu, Simion a fost interzis pe teritoriul ucrainean din cauza „activității anti-ucrainene sistemice”. În plus, au circulat zvonuri conform cărora Simion ar fi avut întâlniri cu agenți ai serviciilor de informații ruse, însă nu există dovezi concrete care să susțină aceste acuzații.
De asemenea, candidatul AUR a recunoscut în emisiunea „În Opoziție cu Denise Rifai” că, pe parcursul carierei sale de antreprenor, a comis evaziune fiscală, însă nu a precizat exact modul sau suma cu care a fraudat statul român.
„N-aș putea estima câți bani am făcut din evaziune fiscală. Știu că am avut o afacere care îmi aducea 5.000-7.000 de euro pe lună ca antreprenor, dar n-aș putea să vă spun cât am declarat și cât n-am declarat”, a spus George Simion. (detalii AICI)
CITEȘTE ȘI: