Schimbare de proporții istorice la PREZIDENȚIALE 2024? Adrian Cioroianu: ”PNL a lăsat culoarul liber al discursului NAȚIONALIST, Simion a profitat”

Zarurile pentru alegerea viitorului președinte au fost aruncate. Această campanie electorală, care a prins candidații la prezidențiale – cei care au rămas în cursa sondajelor pe primele cinci locuri – într- o menghină în care au fost striviți sub cele mai scandaloase acuzații legate de tot felul de scheleți din dulapurile personale, se află la final.

Vom asista, în aceste două săptămâni, cu date fixe pentru alegerile parlamentare și două tururi de prezidențiale – 24 noiembrie, 1 și 8 decembrie 2024 -, la o surpriză care să schimbe ierarhia procentelor aruncate în ochii alegătorilor de “făcătorii” sondajelor de opinie? Va fi un moment istoric, precum cel punctat în 1996, când Emil Constantinescu i-a făcut vânt din scaunul de la Cotroceni lui Ion Iliescu? Ce fel de partid este AUR, ce fel de ascensiune a avut, ce șanse are de a ajunge la guvernare și ce lecție nu au învățat românii în cei 35 de ani care s-au scurs de la căderea regimului Ceaușescu și trecerea la o democrație în care conducătorii destinelor acestei țări sunt produsul votului liber exprimat al tuturor alegătorilor?

Acestea sunt doar câteva dintre subiectele discutate în amplul interviu realizat la Gândul Exclusiv cu Adrian Cioroianu, profesorul de istorie, fost ministru de Externe și ambasador al României la UNESCO, actualmente director general al Bibliotecii Naționale a României.

„Nu cred că va fi o schimbare istorică decât dacă am avea ceva absolut surprinzător”

Întrebat dacă vom fi martorii unui moment istoric identic celui din 1996, când românii au ales schimbarea, iar bătălia în alegerile prezidențiale a fost adjudecată de Emil Constantinescu, care a câștigat cu 54,41% din voturile alegătorilor în al doilea tur de scrutin, detronându-l pe Ion Iliescu, profesorul Adrian Cioroianu a explicat, la Gândul Exclusiv, de ce se ferește de adjective, dar nu a exclus o posibilă schimbare istorică bazată pe o eventuală surpriză la urne.

“Eu mă feresc de adjective, de regulă, adică această tendință de a spune că ceea ce ni se întâmplă din când în când este istoric, eu cred că ține mai curând de răsfățul nostru, decât de realitate. Schimbările istorice sunt totuși rare. Acum, de bine, de rău, va fi o schimbare democratică, s-au mai întâmplat în țările din jur și în România inclusiv.

Deci, nu cred că va fi o schimbare istorică, decât, nu știu, dacă am avea ceva absolut surprinzător și un candidat care, la ora la care noi discutăm, n-am bănuit sau l-am bănuit că n-are nicio șansă, ar câștiga. Atunci ar fi spectaculos, dintr-un motiv sau altul.

Am rezerve și când se vorbește despre Donald Trump ca fiind o revenire istorică, deși admit că e una foarte importantă. Nu s-a mai întâmplat demult ca un candidat să stea patru ani pe tușă și democratic să revină. N-a fost cazul lui Putin, care a fost o piesă de teatru, dar în cazul american a fost totuși prin alegere democratică. Deci, nu cred că vom asista, din păcate sau din fericire, la o schimbare de proporții istorice”, a spus Adrian Cioroianu.

„Avem niște candidați care sunt imaginea școlii românești sau a lipsei ei!”

Din 1990 până în prezent, toate campaniile electorale au fost piperate cu scandaluri și circ, dar această ultimă campanie pentru alegerile parlamentare și prezidențiale a atins apogeul acuzațiilor între candidați, ajungându-se până la suspiciuni de trădare și spionaj, ferme de troli, dezbateri aprinse de fitilul suspiciunilor de corupere a alegătorilor și tot felul de vulgarități menite a compromite pe unul sau altul dintre aspiranții la fotoliul prezidențial.

„N-am o perspectivă catastrofică. Eu cred că am învățat destul de multe în acești 35 de ani. Sigur că, până la urmă, acești candidați sunt imaginea noastră în oglindă. În 1990 era un tip de candidați, în 1996, alt tip de candidați. Apropo, în 1996, cred, într-adevăr, că au fost niște alegeri, hai să zicem, istorice, că era prima schimbare de putere prin vot în România după 50 de ani aproape, dacă nu mai bine, că nici în timpul lui Carol al II-lea nu fusese mare democrație.

Acum avem niște candidați care sunt imaginea școlii românești sau a lipsei ei. Avem oameni care au experiență politică și, la rândurile lor, cu plusuri și cu minusuri, sunt imaginea vieții politice din ultimele decenii.

Avem și surprize, oameni apăruți aparent de nicăieri, dar cred că se putea și mai rău. Nu vreau să fiu bănuit de un optimism, așa, irațional, dar cred că se putea și mai rău. Adică, nu am senzația unui final de lume, chiar dacă admit că în turul doi ar putea ajunge candidații pe care eu, personal, să zicem, nu i-aș vota din prima, dar, bun, asta face parte din regula jocului democrat. Există explicații pentru oricare dintre ei, să știți.

Cei care mă cunosc știu, pe de o parte, că nu mă ascund după cuvinte și, pe de altă parte, bănuiesc și cam ce aș fi eu tentat să votez. De exemplu, eu îmi pot explica ascesiunea aceasta a lui George Simion. Evident că nu e genul de candidat pe care eu să-l votez în primul tur. În al doilea tur, habar n-am, e o ecuație cu multe necunoscute.

Problema e în felul următor: lui i-a fost lăsat un culoar liber de către partidele românești de dreapta. Adică, eu sunt convins că există un segment de liberal-conservatorism pe care Partidul Național Liberal l-a abandonat și a creat astfel loc pentru un astfel de discurs aparent național, naționalist. Eu cred realmente că PNL-ul – în care eu nu mai sunt membru de 15 ani de zile, dar nu asta contează – putea să folosească acest culoar al unor direcții naționale, al unui discurs național. L-a abandonat și George Simion a profitat de el”, a mai spus Adrian Cioroianu.

„AUR e netestat la guvernare”

În legătură cu declarația lui George Simion – dat de unele sondaje de opinie drept posibil contracandidat al liderului PSD Marcel Ciolacu în turul al doilea al prezidențialelor – conform căreia l-ar pune premier pe Marius Lulea, dacă ar ajunge președintele României, profesorul Adrian Cioroianu a făcut următoarele remarci:

“Nu-l cunosc pe domnul Lulea personal, dar ca om care sunt imersat în diverse medii, eu sunt o o fire foarte deschisă și am multe curiozități, drept care cunosc foarte mulți oameni, am cunoștințe comune cu domnul Lulea și e categoric că a fost ajutat partidul AUR și domnul Simion, în speță, a fost susținut de persoane, dar care nu s-au ascuns. Adică, din câte știu eu, domnul Lulea a recunoscut foarte clar. La un moment dat, domnul Lulea chiar a anunțat cine va fi premierul AUR, în persoana domnului Călin Georgescu. Asta cu câțiva ani în urmă.

Ei sunt netestați acum. Adică ei sunt un partid challenger, ei sunt un partid care a plecat de jos și acum  orice creștere spectaculoasă, lumea așteaptă. Dacă i-ați vedea și pe ei la guvernare, v-ați da seama că sunt la fel ca toți ceilalți, dacă nu cumva mai rău. Adică mai intervine și această problemă a educației, care marchează totuși foarte mult un act de guvernare.

Dacă faceți o comparație între diversele guverne, să știți că singurul lucru care iese în față nu e simpatia unuia sau altuia, cât de simpatici sunt, cât de șmecheri sunt. Ceea ce rămâne finalmente este capacitatea lor de a înțelege realitatea. Or, din acest punct de vedere, AUR-ul e netestat. Nu e testat la guvernare de niciun fel. Când va fi, dacă va fi, asta e altă problemă.

Dacă l-au anunțat acum pe domnul Lulea, e foarte bine. Știu clar că e unul dintre oamenii importanți din spatele partidului, dar, pe de altă parte, văd că nu se ascunde, deci este o asumare foarte clară din partea dânsului”.

Cioroianu dezvăluie de ce a plecat din PNL în urmă cu 15 ani: “Suntem la hochei?“

Profesorul universitar Adrian Cioroianu a intrat în politică în 2002, la Partidul Național Liberal, când a devenit consilier al liderului PNL de la acea vreme, Theodor Stolojan. Apoi a fost senator, observator la Parlamentul European, europarlamentar și vicepreședinte al Grupului ALDE și ministru de Externe. A părăsit partidul în urmă cu 15 ani. La Gândul Exclusiv, istoricul Adrian Cioroianu a explicat de ce a ales să ia această decizie, dar nu ascunde faptul că se întâlnește și acum cu oameni marcanți din PNL.

“Eu sunt liberal cu mintea, dar, atenție, eu n-am carnet de PNL, că în PNL se întâmplă și lucruri care îmi plac, altele care nu-mi plac. Eu am plecat din PNL în condițiile în care atunci m-am certat pe o problemă de principiu. Erau domnul Crin Antonescu și domnul Ludovic Orban, care se coalizaseră atunci și, considerând-mă că nu sunt echipa lor, m-au ejectat pe la coada listei pentru europarlamentarele din 2009. De unde eu eram pe primul loc, m-am trezit pe locul 15 plus, habar n-am, nu mai știu pe ce loc. Domnul Crin Antonescu a pus-o pe soția lui pe primul loc. Cred că era pe locul doi, nu mai contează, dar oricum era destul de străvezie.

Când am avut o discuție cu ei, zic: «Domnule, n-avem nimic cu tine, dar nu ești din echipa noastră». Și le-am zis: Păi ce? Suntem la hochei? Nu cred că e o gândire foarte liberală. Dacă aveți nevoie de mine, bine, dacă nu, eu am o meserie. Adică eram totuși profesor universitar. Nu, meseria mea nu era de a mă certa cu Ludovic Orban sau cu Crin Antonescu. Și asta a fost. Dar nu, asta nu înseamnă că eu nu sunt liberal în gândire.

Pe urmă, în fine, în 2012, foarte adevărat, domnul Crin Antonescu mi-a propus să candidez la Dolj, la Senat. Dar, mă rog, aveam eu alte proiecte. Urma să încep serialul «5 minute de istorie», eram decan la Facultatea de Istorie. Eu nu mă plictisesc în general, adică nu trăiesc din politică și n-am trăit nici atunci din politică. Cam asta a fost, dar i-am mulțumit că mi-a propus să preiau mandatul de senator la Dolj.

Ce o fi, om vedea. Dar acum, ce observ? Eu, care am fost un susținător – și recunosc acest lucru – al președintelui Iohannis în primul mandat cred că, în anii din urmă, amprenta domnului Iohannis a marcat prea mult PNL, până într-acolo încât a nu mai fi profitabilă pentru partid. Cam asta cred că e un lucru de care toată lumea își de seama, chiar și oamenii din interiorul partidului cu care mă întâlnesc. Nu ascund că eu am avut întâlniri și cu cei care conduc PNL-ul, și membri din toată țara. Eu merg destul de mult și, de regulă, acolo unde merg, chiar dacă nu merg pe probleme politice, merg să lansez vreo carte sau să țin vreo conferință, sunt totuși oameni din PNL care mă caută sau vin la mine și discut cu ei foarte amical.

Nu vă ascund. Când am fost la Oradea, m-am întâlnit cu domnul Bolojan. Dacă mă duc în alte orașe, mă întâlnesc cu liberalii de acolo, mă întâlnesc și cu social-democrații, dar nu discut chestii de politică”, a spus Adrian Cioroianu, în interviul la Gândul Exclusiv.

Despre reconfigurarea structurii PNL în cazul în care Nicolae Ciucă nu intră în turul 2

Liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat, în legătură cu persoana pe care dorește să o pună premier în cazul în care va câștiga alegerile prezidențiale, că s-a gândit la Ilie Bolojan.

“Îl respect foarte mult și, dacă o să ajung președintele României, cu certitudine va fi dânsul prim-ministru, pentru că e un om cu care eu aș putea colabora și implementa toate reformele în România”, a afirmat Ciolacu.

Istoricul Adrian Cioroianu a vorbit, la Gândul Exclusiv, despre această posibilă alegere a lui Marccel Ciolacu și ce ar urma să aibă loc în PNL dacă Nicolae Ciucă nu ajunge în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.

“Bănuiesc că l-ar pune, dacă ar vrea domnul Bolojan să accepte. Problema e în felul următor. În cazul în care, totuși, domnul Ciucă nu intră în turul doi, se va pune în discuție problema conducerii în PNL. E o lege nescrisă, adică nu are de-a face cu, eu știu, cât de simpatic e unul sau altul. Sau, apropo, domnul Ciucă, să știți că în particular e cu mult mai simpatic decât pare la televizor (…) Chiar e un tip destul de dezinhibat așa, domnul Ciucă, dar la televizor pare puțin mai crispat. Nu mă pronunț, sunt oameni care simt sticla, sunt oameni care se tem de sticlă.

Dar, una peste alta, ce ar face domnul Bolojan ține de domnia-sa. Chiar nu l-am întrebat dacă ar accepta postul de premier de la domnul Ciolacu. Dar, pe de altă parte, în cazul, repet, domnul Ciucă nu intră în turul doi – se poate să intre, se poate să nu -, problema conducerii la nivelul partidului se va pune, pentru că, să știți, PNL-ul era mai curând cunoscut prin indisciplina lui, fiecare lider avea stilul lui, fiecare județ. Ori ce s-a întâmplat după primul mandat al domnului Iohannis, când, mă rog, primul mandat a fost consumat într-o confruntare care părea legitimă atunci, cu un sistem, hai să zicem, personificat de Liviu Dragnea și de liderii PSD de atunci.

Doar că aș zice că, după primul mandat, în al doilea mandat, lucrurile s-au complicat puțin și în interiorul PNL-ului și am senzația că în momentul de față sunt mulți care așteaptă să vadă cum cad zarurile, pentru a se reconfigura puțin structura de putere în PNL, care mereu a fost una volatilă”, a adăugat Adrian Cioroianu.

Referindu-se la o reformare a structurii de conducere a PNL după alegeri, în ambele variante – Nicolae Ciucă în bătălia finală sau nu -, profesorul Adrian Cioroianu a subliniat următoarele aspecte:

“Un partid se reorganizează după înfrângeri, nu după victorii. Adică PNL-ul – să spunem că noi discutăm înainte de primul tur al alegerilor, nu cunoaștem ce se va întâmpla -, dacă domnul Ciucă intră în turul doi la prezidențiale, asta ar ridica partidul la alegerile din 1 decembrie și, într-un fel sau altul, lucrurile s-ar reașeza și mai curând ar fi interesați ce s-ar întâmpla, cu cine facem guvernul, cum facem guvernul. Pentru că un Ciucă în turul doi cred eu că duce și partidul automat la guvernare.

Dacă nu se va întâmpla lucrul ăsta și cota partidului scade, și te trezești cu o explozie din partea AUR, ca partid, sau mai știu eu ce progres senzațional din partea cuiva, atunci conducerea partidului va fi pusă în discuție, categoric”.

CITEȘTE ȘI:

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2024. Tot ce trebuie să știi despre candidați și ordinea pe buletinele de vot. Unde și cum votezi la primul tur din 24 noiembrie

ROMÂNIA ALEGE. Sloganuri de criză în vremuri de ”război”. Mesajele principalilor candidați și controversele care au aprins campania pentru Președinție

România, la răscruce de ALEGERI. Analistul Bogdan Teodorescu, despre aritmetica majorității: „Primul an în care numărul de dreapta nu este mai mare”