Casa Albă contestă decizia CPI de emitere a mandatelor pentru arestarea lui Netanyahu și Gallant

Administrația Joe Biden a respins, joi, decizia Curții Penale Internaționale (CPI) de a emite mandate pentru arestarea premierului Israelului, Benjamin Netanyahu, și a fostului ministru al Apărării Yoav Gallant, acuzați de crime de război comise în ofensiva militară din Fâșia Gaza.

”Statele Unite resping în mod fundamental decizia CPI de a emite mandate de arestare pe numele oficialilor israelieni de rang înalt”, a transmis un oficial din cadrul Consiliului pentru Securitate Națională de la Casa Albă, potrivit agenției Reuters.

”Rămânem profund preocupați de graba procurorului de a solicita mandate de arestare și de erorile procedurale care au condus la această decizie”, a subliniat oficialul american, precizând că Washingtonul se consultă cu partenerii asupra următorilor pași.

Statele Unite nu au semnat tratatul de recunoaștere a jurisdicției Curții Penale Internaționale.

La rândul său, Guvernul Israelului a respins ferm decizia Curții Penale Internaționale de emitere a mandatelor pentru arestarea premierului Benjamin Netanyahu și a fostului ministru al Apărării Yoav Gallant. Guvernul israelian susține că întregul caz se bazează pe acuzații ”false”.

”Respingem cu dezgust decizia antisemită a CPI, bazată pe acuzații false. Procurorul Karim Khan încearcă să se salveze de acuzațiile grave care îl vizează pentru hărțuire sexuală. Judecătorii sunt tendențioși, motivați de ură față de Israel”, a transmis Guvernul de la Ierusalim.

Curtea Penală Internațională a aprobat, joi, emiterea unor mandate pentru arestarea premierului Israelului, Benjamin Netanyahu, și a fostului ministru al Apărării Yoav Gallant, pe baza acuzațiilor privind comiterea de crime de război în Fâșia Gaza.

Curtea Penală Internațională a emis mandat și pentru arestarea lui Mohammed Diab Ibrahim Al-Masri, alias Mohammed Deif, considerat unul dintre liderii filialei militare a grupului militant Hamas. Israelul a raportat uciderea lui Mohammed Deif într-un raid aerian, dar Hamas nu a confirmat informațiile.

Armata israeliană a intervenit în Fâșia Gaza după atacurile teroriste din octombrie 2023, comise de combatanți ai organizațiilor militante Hamas și Jihadul Islamic și soldate cu circa 1.200 de morți în sudul Israelului. Armata israeliană a fost acuzată constant de atacuri disproporționate asupra Fâșiei Gaza, unde bilanțul bombardamentelor israeliene este de cel puțin 44.056 de morți și 104.268 de răniți.

Foto: Profimedia

Citește și:

VIDEO UE acuză Rusia de escaladarea conflictului din UCRAINA /„Putin joacă din nou cartea nucleară”