Cutremur în Vrancea, chiar după deschiderea secțiilor de votare. Ce INTENSITATE a avut seismul

Un cutremur de intensitate medie s-a produs duminică dimineață, 24 noiembrie, în zona Vrancea.

Mișcarea seismică a fost înregistrată la puțin timp după deschiderea secțiilor de votare.

Seismul a avut magnitudinea 4.

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului INCDFP a anunțat că „în ziua de 24 noiembrie 2024, la ora 07:16:17 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea, Buzău un cutremur mediu cu magnitudinea ml 4.0, la adâncimea de 140.0 km”.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 56km SE de Sfântu-Gheorghe, 56km E de Brașov, 58km NV de Buzău, 66km N de Ploiești, 71km V de Focșani, 93km NE de Târgoviște

Cel mai important cutremur din acest an, de 5,4, a avut loc în data de 16 septembrie în judeţul Buzău.

Ce spun specialiștii despre producerea unui cutremur major în România

Seismologul Gheorghe Mărmureanu explicase faptul că nu ar trebui să existe motive de îngrijorare, pentru că„nu poate fi vorba de un cutremur catastrofal până în 2040”. Vă reamintim că în luna septembrie 2024, INFP a înregistrat un cutremur de 5.4 grade pe scara Richter.

„Sunt lucruri curioase cu Vrancea. Există niște cutremure puternice, a fost în 1800 cel mai puternic, foarte adânc, de la Moscova până la Cairo. Energia a fost consumată, aceste cutremure au loc la adâncimi diferite, coordonate pe plan orizontal, chiar eu am publicat o lucrare, un fel de istorie a cutremurelor din 1701 până acum. Părerea mea este că nu poate fi vorba de un cutremur catastrofal până în 2040”, a precizat seismologul Gheorghe Mărmureanu, la România TV.

Cel mai puternic cutremur din secolul XX

Cel mai puternic cutremur înregistrat în secolul al XX-lea în România a avut loc pe 10 noiembrie 1940, având magnitudinea de 7,7. pe durata celui de-al Doilea Război Mondial.  Efectele sale au fost devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia. Numărul morților a fost estimat la 1.000, cu o cifră suplimentară de 4.000 răniți, majoritatea în Moldova.

Cutremurul a fost resimțit la București, unde s-au înregistrat aproximativ 300 de morți, în mare parte din prăbușirea blocului „Carlton”. Blocul s-a turtit ca o armonică, etajele tasându-se unele în altele. Aproximativ 200 de oameni au fost uciși de pe urma prăbușirii clădirii. Un singur supraviețuitor a fost găsit, paznicul de la ultimul etaj.

După cutremurul din 1977, trebuie amintit un alt seism  semnificativ care a fost pe 30 august 1986, de 7.1, în Gura Teghii, rezultând 150 de morți și 500 de răniți. Cel mai distructiv  cutremur  de după revoluția din 1989 a fost pe 30 mai 1990. Cutremurul distructiv de 7 grade, din Vrancea, a făcut 13 morți și 360 de răniți.

Alte două cutremure de 6,4 și 6,1 au avut loc la o zi după precedentul. Pe 12 iulie 1991 a mai fost cutremurul din Banloc, foarte distructiv, de 5,7 grade, care a dus la moartea a două persoane, rănirea altor 30 de persoane și la peste 5.000 clădiri avariate. Șase zile mai târziu, un alt cutremur de 5,5 s-a produs în zona Herculane-Ofsenița, avariind 615 case.

Cum acționăm în caz de cutremur

• Rămânem calmi, fără a intra în panică și ajutăm oamenii să se liniștească
• Dacă suntem afară, trebuie să rămânem departe de clădiri și să ne ferim de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe și geamuri, deoarece aceste elemente pot adesea să se prăbușească în stradă.
• Ne așezăm lângă un perete structural rezistent dacă suntem în interior și ne abținem de la ferestre.
• Ne adăpostim sub o grindă solidă, un birou și o masă, iar copiii dorm sub mese sau băncile clasei.
• Închidem imediat sursele de incendiu și intervenim în caz de incendiu după ce șocul puternic a trecut.
• Dacă ne aflăm în mașină, tragem pe dreapta, într-un loc deschis, evitând clădirile prea apropiate de stradă; trecem peste poduri, pasaje și linii electrice aeriene și rămânem în interior.
• Dacă folosim un mijloc de transport în comun, rămânem pe loc până când se termină seismul, apoi coborâm cu calm din vehicul.
• În metrou, păstrăm calmul și luăm în considerare sugestiile personalului. – Dacă suntem într-un loc public plin de oameni, ar trebui să rămânem calmi și să nu fugim, deoarece îmbulzeala ucide mai mult decât cutremurul.

CITEȘTE ȘI:

Cum se pregătește România pentru un CUTREMUR major: „Este nevoie de o expertiză tehnică pentru fiecare clădire în parte”

Fenomene geologice stranii: PĂMÂNTUL s-a cutremurat timp de nouă zile după un tsunami produs în Groenlanda