Victoria lui Călin GEORGESCU văzută de Bruxelles. Expert: „Cercurile birocratice și de media bruxelleze și alte capitale «continuă să se îngrijoreze»”

Capitalele europene privesc cu îngrijorare rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din România, unde pe primul loc, potrivit rezultatelor finale nevalidate încă, se află un exponent al suveranismului, explică, într- o declarație pentru Gândul, Doru Franțescu, fondator și CEO al institutului de cercetare politică EU Matrix, cu sediul la Bruxelles.

Expertul Doru Franțescu a comentat, pentru Gândul, primele reacții ale forurilor europene după ce independentul Călin Georgescu a câștigat cele mai multe voturi ale românilor, în primul tur al alegerilor prezidențiale, și merge în al doilea tur, organizat pe 6 – 8 decembrie în diaspora și pe 8 decembrie în țară.t

La alegerile care au început vineri și s-au terminat luni dimineața în dispora, iar duminică, înre 07.00 și 21:00 în țară, candidatul independent Călin Georgescu a câștigat cele mai multe voturi, conform rezultatelor finale nevalidate, urmat de președinta USR, Elena Lasconi, și de Marcel Ciolacu, cel care tocmai și-a anunțat oficial demisia din funcția de președinte al social-democraților.

Se așteaptă un spațiu politic „dinamic” în următorii ani

„De la Bruxelles, capitalele europene, «mainstream circles and media» reacționează, ca de fiecare dată în astfel de situații, cu «îngrijorare față de creșterea naționalismului». Dacă reacționau cu aceeași îngrijorare când trebuiau să accepte România în Schengen în urmă cu mai bine de un deceniu și să transmită mesajul ferm că nu avem două clase de membri în UE – creând astfel o frustrare care a rupt din farmecul UE chiar și în țară care era cea mai entuziastă -, ar fi fost mai puține motive să se îngrijoreze acum”, consideră Doru Franțescu.

Din păcate, cercurile birocratice și de media bruxelleze și alte capitale «continuă să se îngrijoreze», dar încă nu realizează amploarea anumitor fenomene sociale peste tot în Europa, și nu și-a adaptat încă acțiunile și comunicarea pentru situațiile socio-economice și socio-culturale locale.

Situația pare similară celei din Franța, unde partidele tradiționale nu mai reușesc să își treacă candidații de primul tur. Învățând și din experiență celorlalte țări care au trăit fenomenul căderii partidelor tradiționale și al fragmentării opiniilor – Franța, Italia, Spania, Austria, Olanda și chiar Germania -, vom avea probabil și în România un spațiu politic «dinamic» în următorii ani, cel mai probabil cu schimbări multiple de alianțe, potențial alegeri anticipate etc.”, a comentat Doru Franțescu.

Potrivit specialistului, este nevoie de o dezbatere matură pentru a ajunge la un echilibru.

„Va trebuie să ne pregătim pentru această perioadă și avem nevoie să investim în crearea unui spațiu de dezbatere matur, care să nu încurajeze polarizarea, să caute să înțeleagă și să adreseze problemele și punctele de vedere ale tuturor. Zona de media, de analiză și de educație va juca un rol foarte important în menținerea coeziunii sociale și a echilibrului”, a conchis fondatorul EU Matrix.

CITEȘTE ȘI:

UPDATE. Rezultate PARȚIALE prezidenţiale 2024. Călin Georgescu 22%, Lasconi 19%, Marcel Ciolacu 19%, după centralizarea a 99,98% din procesele verbale

BBC, reacție după victoria lui Călin Georgescu în turul I al alegerilor: Un candidat de extremă dreapta, pro-rus, șochează scena politică din România

Cum ar putea arăta PARLAMENTUL EUROPEAN în următorii cinci ani. Ce grupuri politice vor crește și cine ar putea pierde, după ALEGERILE din statele UE