Amenințarea nucleară a Rusiei pune Occidentul în fața unei DILEME. „Refuzul de a ceda șantajului este esențial, Războiul Rece a revenit”

La nivel global, în ultima perioasă, anxietatea indusă de perspectiva unui războii nuclear a crescut la niveluri care nu au mai fost prezente de la sfârșitul Războiului Rece. Totuși, riscul unui război nuclear pare a fi, încă, foarte scăzut și – ceea ce este foarte important – nu a crescut după ce Vladimir Putin a modificat doctrina nucleară a Rusiei.

La mijlocul lunii noiembrie, administrația Biden a aprobat, în cele din urmă, utilizarea de către Ucraina a ATACMS (MGM – 140, Sistemul de rachete tactice ale armatei) împotriva țintelor din interiorul Rusiei.

• Decizia SUA a fost completată, ulterior, de Marea Britanie, prin aprobarea utilizării – de către armata ucraineană – a rachetelor Storm Shadow.
• Vladimir Putin nu a ezitat, a mutat rapid și a anunțat o doctrină nucleară revizuită a Rusiei.
• Moscova a folosit o rachetă hipersonică Oreshnik – dar fără focos nuclear – împotriva Ucrainei.

CRĂCIUN Crăciunul: Originea și semnificația denumirii. Mulți credeau că știau

18:56

ACTUALITATE Rețetă autentică de TURTĂ dulce. Cum se prepară și ce origine are acest desert

18:47

Vladimir Putin a făcut și o declarație în care și-a afirmat dreptul de a lovi instalațiile militare ale acelor state care permit Ucrainei să le folosească armele pentru a ataca Rusia.

„Timp de luni de zile, SUA a rezistat apelurilor de a permite utilizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune împotriva țintelor din interiorul Rusiei”

Ruth Deyermond – lector principal la Departamentul de Studii de Război (King’s College din Londra), specializată în politica externă și de securitate a Rusiei și a SUA, dar și pe relațiile SUA-Rusia și securitatea europeană – notează că întreaga lume s-a alarmat, în timp ce mass-media de stat din Rusia a exultat.

„Dar amenințările lui Putin și utilizarea unei rachete aparent noi nu sugerează că este probabilă escaladarea către o mutare nucleară. Dimpotrivă, ele sunt un indiciu puternic că este puțin probabil să se întâmple asta.

De la invadarea Ucrainei de către Rusia, în anul 2022, administrația Biden a fost profund îngrijorată de riscul de escaladare, în special de posibilitatea ca asistența SUA acordată Kievului să declanșeze un răspuns nuclear al Kremlinului.

Drept urmare, Casa Albă a fost foarte precaută în a-i permite Kievului să facă mișcări esențiale (n.red. – pe teritoriul Rusiei) cu armele furnizate de SUA. Administrația Biden a fost chiar mult prea precaută pentru mulți critici din interiorul și din afara Ucrainei.

Timp de luni de zile, SUA a rezistat apelurilor de a permite utilizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune împotriva țintelor din interiorul Rusiei, ținte militare care sunt folosite pentru a devasta orașele ucrainene”, notează Ruth Deyermond într-o analiză publicată de The Moscow Times.

„Având în vedere acest lucru, decizia Casei Albe de a anula această interdicție indică un grad ridicat de încredere că Rusia nu va răspunde cu niciun fel de armă nucleară împotriva Ucrainei sau a oricărui stat NATO. Un motiv pentru această încredere poate fi influența Chinei, care nu a aprobat amenințările nucleare ale Kremlinului și de care Rusia este acum atât de dependentă din punct de vedere economic și politic”

Ruth Deyermond

„Furia lui Putin este, în sine, periculoasă și ar trebui luată în serios”

Dar, dincolo de asta, se pare că – la fel ca în perioadele de criză ale Războiului Rece – acest caracter terifiant al războiului nuclear ajută ca descurajarea să funcționeze.

Având în vedere mizele implicate de armele nucleare, mai scrie Ruth Deyermond, atât SUA, cât și Rusia au stimulente extrem de puternice pentru a comunica clar între ele, chiar și în circumstanțe în care o parte încearcă să folosească amenințările nucleare pentru a ține în șah pe cealaltă, așa cum a făcut Putin.

„De la începutul războiului, Washingtonul a transmis foarte clar Kremlinului care ar fi consecințele utilizării armelor nucleare rusești. Nu toate detaliile acestui dialog sunt publice, dar administrația Biden a avertizat  – în 2022 – cu privire la consecințele catastrofale pentru Rusia dacă Moscova ar folosi orice tip de armă nucleară.

Necesitatea de a evita percepțiile greșit, potențial fatale, explică de ce Rusia a avertizat SUA, în avans, asupra atacului cu rachete Oreshnik și al caracterului său non-nuclear.

Ambele state doresc o comunicare transparentă în astfel situații, cum ar fi lansarea unei rachete hipersonice, în care interpretarea greșită ar putea duce la o escaladare rapidă și ar putea declanșa, accidental, chiar un război nuclear.

Furia lui Putin este, în sine, periculoasă și ar trebui luată în serios, dar nu indică faptul că riscul nuclear a crescut.

Acesta pare a fi și motivul pentru care presa din Rusia este atât de interesată de modul în care presa occidentală prezintă ultimel1 acțiuni ale lui Putin. Deoarece amenințările nucleare se dovedesc acum mai puțin eficiente în descurajarea Casei Albe, pare să existe o încercare de a restabili capacitatea de a constrânge SUA, Marea Britanie și alte state occidentale, generând o panică publică care va pune presiune asupra guvernelor respective”, avertizează Ruth Deyermond.

„Ideea că Occidentul este inamicul a devenit  fundamentală pentru președinția lui Putin”

În cele din urmă, continuă Deyermond, o parte din anxietatea din ultimele două săptămâni pare să fie legată exclusiv de ideea că amenințarea din partea Rusiei are ca fundament doar asistența militară și financiară pe care Occidentul o acordă Ucrainei.

„Ar fi o greșeală pentru Occident să creadă că ostilitatea Rusiei s-ar reduce sau va dispărea dacă Occidentul și-ar limita sau și-ar retrage sprijinul pentru Ucraina. 

Factorii politici și cetățenii occidentali trebuie să înțeleagă că ostilitatea guvernului rus față de Occident nu va scădea dacă SUA și Marea Britanie âși reconsideră strategia. Ideea că Occidentul este inamicul a devenit  fundamentală pentru președinția lui Putin.

Caracterizarea Occidentului ca o amenințare existențială pentru Rusia este una dintre principalele sale repere ideologice.

Atâta timp cât Putin rămâne președinte, este foarte greu de văzut că se va schimba, deoarece nu are puține lucruri cu care să o înlocuiască. Singurul lucru pe care guvernele și cetățenii occidentali îl pot face este să decidă cum se protejează pe ei înșiși și pe aliații lor de această ostilitate.

Oricât de înfricoșător ar fi, refuzul de a ceda șantajului nuclear este esențial.

După o pauză de treizeci de ani, pare clar că descurajarea în stilul Războiului Rece a revenit deocamdată. Dacă va funcționa în continuare, după întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie – când se așteaptă ca politica SUA să ia un pivot brusc către o abordare mai favorabilă Kremlinului – este mai puțin clar”, încheie Ruth Deyermond.

Citește și:

Cum ar putea Occidentul să împiedice apropierea ÎNGRIJORĂTOARE a Indiei de Rusia lui Putin. „Folosește un morcov, nu un băț”

Va fi Trump 2.0 un avantaj pentru Belarus? Cum încearcă Aleksandr Lukașenko să obțină PROFIT din ecuația „Washington – Moscova – Kiev”

EXPERIMENTE la Kremlin. Moscova dorește să creeze un nou model antioccidental de relații internaționale: „Iranul, un partener ideal pentru Putin”

Realegerea lui Trump vs. planurile Rusiei. „Propunerile de la Casa Albă ar putea strica SCENARIUL lui Putin, se va afla într-o poziție dificilă”

„Pământ pentru pace”. Kremlinul își respectă agenda și nu face concesii: „Putin vrea să arate că America, NATO și Occidentul sunt slabe și indecise”

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele