Publicația americană Financial Times face o analiză a situației politice incerte din România și pune accent pe alegerile prezidențiale, în contextul în care primul tur a fost câștigat de Călin Georgescu, un politician mai puțin cunoscut.
Jurnalistul Alec Russell îl descrie pe Georgescu ca fiind „un ultranaționalist care l-a lăudat pe Putin, a răsturnat ordinea postcomunistă și este pe punctul de a câștiga puterea”.
În primele luni tulburi după ce România și-a executat dictatorul comunist în 1989, oponenții partidului care preluase puterea au cutreierat străzile Bucureștiului scandând „singura soluție este o altă revoluție”. Dorința lor nu s-a îndeplinit niciodată, însă societatea care fusese în genunchi la sfârșitul erei sumbre a lui Nicolae Ceaușescu s-a angajat curând, chiar dacă lent, în deschiderea și reformarea instituțiilor pentru a adera mai întâi la NATO și apoi la UE.
Treizeci și cinci de ani mai târziu are loc o a doua revoluție. Implicațiile sunt dintre cele mai grave pentru România și cele două partide centriste care au guvernat, dar există consecințe îngrijorătoare și în ceea ce privește statutul țării în cadrul UE, scrie publicația.
Financial Times spune despre Călin Georgescu că este „un ultranaționalist carismatic care l-a lăudat pe Vladimir Putin și se opune ajutorului suplimentar acordat Ucrainei, care a criticat NATO, UE și corporațiile multinaționale”.
Călin Georgescu, un pedolog în vârstă de 62 de ani, s-a folosit de tactici populiste li a desfășurat multe dintre tropi și tacticile recentului val de populism naționalist în întreaga lume, se arată în material.
El a postat pe TikTok imagini cvasi-mistice cu el călare pe un cal alb, cu slabe ecouri ale eroilor din legendarele zile de glorie ale ţării sale din Evul Mediu, notează FT. El îşi acoperă retorica cu un limbaj mesianic, invocându-l pe Dumnezeu şi, implicit, misticismul Bisericii Ortodoxe Române, care încă are o influenţă asupra unor părţi ale populaţiei, adaugă cotidianul financiar britanic.
Adversarii lui Georgescu au profitat de laudele sale din trecut pentru liderii fascişti ai României din anii 1930 şi începutul anilor 1940. Ei sunt „eroi naţionali”, a spus cândva Georgescu. Sentimentul că fantomele anilor 1930 au fost răscolite i-a indignat pe moderaţi, însă concentrarea lui Georgescu asupra trecutului recent este cea care a aprins acest foc de paie. Pentru majoritatea susţinătorilor săi, ceea ce rezonează este mesajul său anti-sistem, împotriva deciziilor UE, a vaccinărilor – România a avut una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare Covid din UE – şi a corupţiei elitelor, menţionează FT.
De-a lungul celor trei decenii şi jumătate, foştii comunişti care au condus iniţial ţara s-au transformat într-un partid social-democrat care prezidează un guvern adesea afectat de scandaluri de corupţie. Din când în când, aceştia au fost eliminaţi la urne de un partid de centru-dreapta, care a avut, de asemenea, un palmares oarecum plin de probleme.
„Există multă nemulţumire şi tensiuni acumulate în societate”, a declarat Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO până în septembrie, care a candidat ca independent în primul tur al alegerilor prezidenţiale. „Cele două partide mari nu reuşeau să ofere rezultate. Există o impresie de corupţie, oboseală şi mare eşec”, a spus Geoană, citat de FT. Geoană, care a fost ministru de externe şi lider al Partidului Social Democrat (PSD) în anii 2000 şi 2010, l-a cunoscut pe Georgescu când pedologul era unul dintre consilierii săi. El părea atunci pro-occidental, înainte de a aluneca spre extremă şi de a îmbrăţişa un discurs ultranaţionalist.
În calea lui Georgescu se află un politician liberal novice, Elena Lasconi, care, la fel ca Georgescu, a ajuns în mod neaşteptat în turul al doilea cu 19,2 % din voturi, faţă de 22,9 %. Sondajele de opinie sugerează că el este în frunte, deşi sunt considerate nesigure şi mult depinde de cum votează susţinătorii PSD. Ceea ce este clar este că el a construit o coaliţie largă a celor dezamăgiţi, inclusiv a multor români care lucrează în alte părţi ale UE.
Sursa foto: Profimedia