Printre românii – aproape 19 milioane – care au dreptul de vot la alegerile din această duminică se numără și peste 22.600 de deținuți care nu l-au pierdut prin decizia de condamnare, iar aproape20.600 au solicitat urna mobilă. Numărul lor este mai mare decât în urmă cu două săptămâni, când, dintre cei 14 candidați au rămas în cursă, în ordinea voturilor și a numelor de pe buletin, Călin Georgescu și Elena Lasconi.
Conform datelor valabile pe 5 decembrie transmise de locurile de deținere din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), sunt custodiate 24.689 de persoane, cu 7 mai puține decât la primul tur, respectiv 24.696 de persoane private de libertate.
Dintre acestea, 22.606 de persoane aflate în spatele gratiilor au fost identificate cu drept de vot la alegerile pentru președintele României, cu aproape 40 de persoane mai puține decât la primul tur, când puteau vota 22.647 de persoane.
Totuși, sunt mai mulți condamnați care vor se voteze față de primul tur.
Dacă pentru scrutinul din 24 noiembrie, dintre persoanele cu drept de vot, 20.512 și-au exprimat, în scris, intenția de a vota, de această dată, numărul lor cu 84 mai mare, respectiv 20.596.
Situația centralizată de ANP până vineri 21 noiembrie arată exact câte persoane au dreptul de vot și câte au cerut urna specială în fiecare unitate de detenție.
Cel mai mare număr de solicitanți din cele 44 de unități penitenciare din țară este la Penitenciarul București Rahova – 1.381 (față de 1.397 la primul tur) deținuți care vor să voteze la primul tur al alegerilor prezidențiale, urmat de penitenciarele Giurgiu – 1.192 (față de 1.071) și Arad – 1.080 (față de 1.071).
La capătul opus, urna specială va fi dusă pentru 25 (față de 24) de alegători la Centrul Educativ Târgu Ocna.
La primul tur al alegerilor prezidențiale, 19.395 de deținuți din România au votat propriu-zis din cele 20.314 persoane private de libertate și-au exprimat intenția de a vota și au solicitat urna mobilă. Atunci, fuseseră identificate 22.719 de persoane private de libertate cu drept de vot, din totalul de 24.711 persoane private de libertate custodiate.
Conform datelor ANP transmise la solicitarea Gândul, și atunci peste 90% dintre persoanele deținute în sistemul penitenciar din România și care nu și-au pierdut dreptul de vot și-au exprimat intenția de a-și alege candidatul favorit în primul tur al prezidențialelor, cei mai mulți deținuți care voiau să voteze la alegerile prezidențiale fiind încarcerați la Penitenciarul București- Rahova.
Al doilea tur al alegerilor prezidențiale este organizat duminică, 8 decembrie, la secțiile din țară, și de vineri, 01:00 (respectiv 12:00 ora locală în Auckland, Noua Zeelandă, prima țară în care se votează) până duminică, la ora 21:00, la secțiile din străinătate.
Românii din țară vor vota la aproape 19.000 de secții, iar cei din străinătate vor putea merge să își exprime opțiunea de vot la una dintre cele 950 de secții organizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), la propunerea Ministerului Afacerilor Externe (MAE).
Românii vor vota în turul al doilea al alegerilor prezidențiale pe parcursul a 78 de ore pe întreg Globul. Ultima secție, de pe Coasta de Vest a SUA, va fi închisă luni dimineață, la 07:00, ora României.
Numărul total al voturilor valabil exprimate obținute de primii doi candidați, în ordine descrescătoare, care va apărea și pe buletinul de vot din turul al doilea, a fost:
Va fi validat câștigător al alegerilor prezidențiale, pentru mandatul 2025-2029, candidatul care va avea cele mai multe voturi valabil exprimate.
Deţinuţii pot formula în scris cererile de votare prin intermediul urnei speciale, care se depun la directorii locurilor de deţinere, cel târziu în preziua votării, sâmbătă, ora 10:00.
La nivelul fiecărei unităţi de detenţie va fi amenajat un spaţiu corespunzător pentru amplasarea urnelor şi a cabinelor de vot, ţinându-se seama de numărul aproximativ al deţinuţilor participanţi la alegeri, în care va fi permis accesul echipei biroului electoral al secţiei de votare care se deplasează cu urna specială, extrasul listei electorale, o tuşieră, ştampila cu menţiunea „Votat”, buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a efectua votarea, precum şi cu tabletele pentru înregistrarea în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (după caz).
La nivelul unităţilor penitenciare nu a fost stabilită o oră de începere a votării, ci se va desfăşura în intervalul orar stabilit de BEC, astfel încât activităţile curente şi respectarea drepturilor persoanelor private de libertate să nu fie afectate (program zilnic de plimbare, acordarea vizitelor, etc).
Totodată, directorul general al ANP a transmis către unităţile de deţinere o adresă cu privire la măsurile organizatorice necesare: stabilirea unei legături interinstituţionale între directorii locurilor de deţinere şi autoritatea electorală din circumscripţie; amenajarea unui spaţiu corespunzător în cadrul unităţilor, pentru amplasarea urnelor şi cabinelor de vot; depunerea tuturor diligenţelor necesare eliberării actelor de identitate persoanelor cu drept de vot care nu posedă sau preschimbării celor al căror termen de valabilitate este expirat; asigurarea personalului necesar pentru menţinerea ordinii şi disciplinei în rândul persoanelor private de libertate şi prevenirea producerii evenimentelor negative, pe toată durata exercitării votului de către acestea.
CITEȘTE ȘI:
Cum pui CORECT ștampila pe buletinul de vot. În ce situații se anulează votul