COȘMARUL georgian. Tbilisi are nevoie de un impuls occidental pentru a rezolva criza: „Nimeni nu vrea un nou Belarus în Caucazul de Sud”

În fiecare seară, în Tbilisi, mulțimile converg pe Bulevardul Rustaveli, artera centrală a orașului. Până la căderea nopții, zeci de mii de oameni umplu străzile într-un spectacol sfidător nemaivăzut în cei treizeci și trei de ani de independență post-sovietică a Georgiei.

Protestele transcend demografia. Studenții mărșăluiesc alături de pensionarii în vârstă. Chiar și orașele mai mici, în mod tradițional liniștite, organizează mitinguri. Petițiile de denunțare a guvernului circulă pe scară largă, în timp ce oficialii de rang înalt își anunță demisia.

• Scânteia acestor tulburări a fost decizia din 28 noiembrie a partidului Visul Georgian (Georgian Dream), aflat la putere în urma alegerilor, de a opri integrarea europeană a țării, chiar dacă procesul se afla, de ani de zile, în derulare.
• Cu doar un an mai devreme, Georgia și-a asigurat statutul de candidat la UE, o piatră de hotar care a susținut aspirațiile unei populații care susțineau în mare măsură proiectul european.

„Invadarea Ucrainei a catalizat ambițiile europene ale Georgiei, făcând să se simtă iminentă aderarea la UE”, notează Olesya Vartanyan, analist specializat în Caucazul de Sud, pentru Carnegie Endowment for International Peace.

„Cu toate acestea, apariția unui nou partid de guvernământ a stârnit temerea că Visul Georgian va duce Georgia mai aproape de Moscova”, explică Olesya Vartanyan.

Amenințarea unei confruntări dramatice

Anxietățile sunt adâncite de amintirile de neșters ale trecutului apropiat.  Scurtul război dintre Georgia și Rusia, din 2008, s-a încheiat cu recunoașterea de către Moscova a regiunilor separatiste Abhazia și Osetia de Sud, iar relațiile diplomatice au fost rupte.

Cu toate acestea, sub Visul Georgian – partidul oligarhului Bidzina Ivanishvili, cel mai puternic om din Georgia, cu o avere estimată la aproximativ 7,6 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă un sfert din PIB-ul țării – legăturile dintre Tbilisi și Moscova au înflorit în liniște.

„Comerțul s-a extins, iar în anul 2023 Rusia a ridicat vizele pentru cetățenii georgieni, alimentând acuzațiile că partidul de guvernământ se apropie de Kremlin.

Reapropierea de Moscova – prin deciziile Visului Georgian – i-a uluit pe georgieni. După cum mi-a spus un fost ministru, prezent la proteste, «nu ai nevoie de un glob de cristal pentru a prezice reacțiile». Sondajele arată, în mod constant, că georgienii susțin în mod covârșitor aderarea la UE, considerând-o ca pe o cale către securitate și prosperitate.

În ciuda protestelor de amploare, Visul Georgian a încercat să le minimizeze semnificația.

Pe 14 decembrie, partidul de guvernământ urmează să-l instaleze pe Mikheil Kavelashvili, un loial și fost fotbalist, ca următor președinte al Georgiei, prin votul unui colegiu de alegători.

Asta ar pune capăt mandatului Salomei Zourabichvili, președintele în exercițiu și un susținător vocal al protestelor. Dar Zourabichvili a promis că va rămâne în funcție până când vor fi convocate alegeri parlamentare anticipate, pregătind scena pentru ceea ce ar putea fi o confruntare dramatică”, avertizează Olesya Vartanyan.

„Ivanishvili a adoptat o retorică care amintește de propaganda rusă”

Sub conducerea lui Bidzina Ivanishvili, un om de afaceri miliardar care și-a făcut avere în Rusia post-sovietică, partidul Visul Georgian pare în mare măsură indiferent la reacțiile interne atunci când ia decizii riscante.

„În 2024, partidul a trecut de la o criză la alta”, mai scrie Olesya Vartanyan.

„În primăvară, s-a confruntat cu o opoziție publică pe scară largă față de o lege a agenților străini în stil rusesc, pe care guvernul, în cele din urmă, a adoptat-o.

Simultan, Ivanishvili a adoptat o retorică care amintește de propaganda rusă, acuzând «partidele globaliste» de război și că presează Georgia să deschidă un al doilea front împotriva Moscovei.

În toamnă, Visul Georgian a obținut victoria în alegerile parlamentare, numai că au existat acuzații de fraudă, iar alegerile au fost respinse atât de opoziția locală, cât și de partenerii occidentali, și considerate ca fiind ilegitime.

În ciuda amenințărilor repetate cu sancțiuni și a consecințelor grave, Ivanishvili și partidul său s-au confruntat doar cu declarații critice și suspendarea ajutorului financiar occidental. Aceste măsuri nu au reușit să perturbe status quo-ul politic al Georgiei.

La Washington, preocupați de viitoarea administrație Trump, factorii de decizie politică s-au abținut de la a impune sancțiuni lui Ivanishvili, chiar și după alegerile contestate. Totodată, nu au fost luate măsuri pentru a-l presa pe miliardar să-și reconsidere poziția”, mai scrie Olesya Vartanyan.

„Forțele speciale au spart capete și au fracturat oase, printre răniți fiind jurnaliști, femei și bătrâni”

UE, deși a refuzat să recunoască rezultatele alegerilor din Georgia, s-a pregătit să trimită o misiune tehnică, considerată pe scară largă ca o mișcare de salvare a aparențelor, pregătindu-se în același timp să accepte rezultatul disputat.

Alți parteneri occidentali au rămas precauți, continuă Olesya Vartanyan , nefiind dispuși să rupă legăturile cu conducerea Georgiei, de teamă să nu împingă țara și mai mult pe orbita Rusiei.

„Ivanishvili a înțeles, de mult timp, importanța opiniei occidentale. Propria sa ascensiune la putere, cu peste un deceniu în urmă, a dovedit că protestele lipsite de recunoaștere occidentală pot fi ignorate în siguranță. Până acum, Ivanishvili a condus cu îndemânare fiecare criză. Dar tulburările actuale se pot dovedi dincolo de controlul său.

Primele trei zile de proteste au fost cele mai intense, marcate de polițiștii care au intervenit fără discernământ împotriva manifestanților, înfuriați de scandările lor. Forțele speciale au spart capete și au fracturat oase, printre răniți fiind jurnaliști, femei și bătrâni.

Protestatarii s-au adaptat rapid, folosind măști pentru a rezista gazelor lacrimogene. De la început, demonstranții au încercat să riposteze cu artificii și bombe fumigene, dar acele tactici s-au diminuat rapid după ce autoritățile au interzis vânzarea de produse pirotehnice.

În ultimele zile a predominat un calm relativ, în mare parte datorită unui consens public tacit că – orice s-ar întâmpla – protestele din centrul Tbilisi trebuie să rămână pașnice.

• Istoria Georgiei este un avertisment. Centrul orașului a fost marcat de război civil la începutul anilor `90, au fost bătălii cu tancuri și focuri de arme automate pe Bulevardul Rustaveli.
• Acest conflict nu numai că a provocat sute de morți și distrugeri pe scară largă, dar a dus și la ani de instabilitate și o perioadă de tulburări care au contribuit la înfrângerea Georgiei în războiul din Abhazia.
• Atât Visul Georgian, cât și protestatarii sunt hotărâți să evite ceea ce mulți numesc acum „un al doilea Maidan”.

Dar cât timp poate fi menținut acest echilibru fragil este incert. Protestele rămân fără lider și spontane, iar situația devine din ce în ce mai greu de controlat de Visul Georgian. O singură împușcătură pe Rustaveli Avenue ar putea cufunda Georgia într-o realitate mult mai volatilă și mai imprevizibilă.

Partenerii occidentali, ale căror puncte de vedere valorează mult pentru Ivanishvili, ar putea fi esențiali în rezolvarea crizei”, punctează Olesya Vartanyan.

„Ivanishvili trebuie să creadă că Occidentul este cu adevărat preocupat și pregătit să acționeze”

Statele baltice au impus deja interdicții de intrare liderilor Visului Georgian. Franța, Germania și Polonia, deși s-au concentrat pe probleme interne, alegerile și, respectiv, pregătirile pentru președinția UE, au început să se implice în situația din Georgia.

Statele Unite ale Americii au ridicat perspectiva unor sancțiuni ca răspuns la utilizarea forței împotriva demonstranților.

„Întrebarea-cheie pentru capitalele occidentale este dacă aceste măsuri vor obliga autoritățile georgiene să intre în dialog sau, pur și simplu, vor tensiona suplimentar întreaga situație.

După cum a spus un diplomat european, nimeni nu vrea un «nou Belarus» în Caucazul de Sud, cu un Ivanishvili asumându-și rolul celui de-al doilea Alexandr Lukașenko.

Evitarea unui astfel de scenariu poate depinde de disponibilitatea Visului Georgian de a lua în serios protestele și de a intra în negocieri cu opoziția și societatea civilă.

Pentru ca acest lucru să se întâmple, Ivanishvili trebuie, mai întâi, să creadă că Occidentul este cu adevărat preocupat și pregătit să acționeze. Abia atunci, când va simți o adevărată amenințare la adresa poziției sale, calea către dialog va deveni o opțiune realistă”, încheie Olesya Vartanyan.

Foto – Profimedia Images

Citește și:

Ucraina a impus SANCȚIUNI împotriva mai multor oficiali din Georgia după protestele din ultimele zile

Continuă PROTESTELE în Georgia. Unul dintre liderii opoziției a fost arestat

Washingtonul așteaptă o tranziție transparentă la Damasc, fără ingerințe externe /Statele Unite speră că SIRIA nu va fi „bază a terorismului”

Armata israeliană continuă masiv bombardamentele asupra SIRIEI /ONU și Turcia denunță încălcarea suveranității siriene

Comisia Europeană continuă verificările în cazul TikTok, în contextul scrutinului din ROMÂNIA /Vom acționa „dacă vom crede că este necesar”