Este cazul să ne facem griji pentru mega furtuni solare. Nu neapărat pentru că Soarele nostru atinge maximul celui de-al 25-lea ciclu solar în 2025 și va produce mai multe erupții solare. Ci pentru megafurtuni solare provenite de la alți „sori” aflați la zeci sau sute de ani lumină depărtare.
Potrvit unui nou studiu publicat ieri de revista Science, stelele din alte sisteme solare produc megafurtuni ce pot lovi Pământul la un interval de 100 de ani. Megafurtunile sau „superflăcările” sunt erupții solare de până la ~50 de ori mai puternice decât Evenimentul Carrington, fenomenul cosmic din 1859 generat de o erupție a Soarelui nostru.
O erupție solară produsă de o mare pată solară care a lovit Pământul în acel an a produs o furtună geomagnetică, suficient de puternică pentru a distruge toate rețelele de telegraf la nivel global.
În prezent, dacă o astfel de furtună solară ar lovi Pământul, ar putea fi distruse rețelele electrice, sateliți și multe altele. Într-un studiu coordonat de Valeriy Vasilyev de la Max Planck Institute din Göttingen, Germania, un grup de 10 astronomi a analizat măsurători de luminozitate la 56.450 de stele asemănătoare Soarelui, cu ajutorul datelor colectate de telescopul spațial Kepler al NASA între 2009 și 2018.
Nicio mega-erupție provenită de la o altă stea nu a lovit Pământul pe durata studiului care a durat timp de 9 ani.
„Am identificat 2889 de megafurtuni provocate de 2527 de stele asemănătoare Soarelui. Această rată de detecție sugerează că mega-erupțiile cu energii echivalente a >10^34 erg apar aproximativ o dată la un secol”, au scris ei în lucrare.
Cu alte cuvinte, o megafurtună provenită de la o altă stea ar putea lovi Pământul doar o dată la 1.000 sau la 10.000 de ani. Și Soarele nostru ar putea produce „super-erupții” catastrofale, mult mai des decât se credea până acum și ar putea chiar să producă una în curând.
O furtună solară „cataclismică” a lovit Pământul în urmă cu aproximativ 2687 de ani, potrivit unui studiu efectuat pe inelele copacilor străvechi de către o echipă de cercetare de la Universitatea din Arizona condusă de Irina Panyushkina şi Timothy Jull. Evenimentul cosmic a avut loc în 660 î.Hr., potrivit Live Science.
Super-erupțiile sunt megafurtuni solare de mii de ori mai puternice decât erupțiile solare obișnuite, capabile să provoace pagube incalculabile prin prăjirea dispozitivelor electronice, ștergerea serverelor de date și dezactivarea sateliților din spațiu, potrivit Live Science.
Studiile anterioare, realizate prin observarea unor stele similare cu a noastră, sugerează că astfel de fenomene care să lovească în mod direct Pământul se produc probabil o dată la câteva mii de ani. Între timp, Agenția Spațială Europeană depune eforturi pentru a lansa sonda Vigil în 2031.
Scopul acestei sonde va fi prognozarea mai exactă a erupțiilor solare și lansarea avertismentelor la timp în cazul producerii unei erupții solare majore din care ar putea rezulta o furtună geomagnetică extremă (G5).
Pentru a consulta nivelul de impact al furtunilor geogmagnetice asupra Pământului: AICI
Sursa Foto: Envato
Citește și:
Aurore boreale ar putea fi vizibile din România de la o furtună geomagnetică severă (G4)