Serbia a importat, în ultimii zece ani, peste 20 de sisteme de captare a comunicațiilor telefoanelor mobile în zone selectate, scrie publicația Balkan Insight, citând experți care afirmă că dispozitivele de acest tip nu sunt vizate de reglementări specifice.
În ianuarie 2014, în Kiev, capitala Ucrainei, aveau loc proteste masive față de refuzul președintelui pro-rus de atunci de a promulga o lege privind un acord în sensul integrării europene. În pofida temperaturii sub zero grade și a prezenței masive a forțelor de ordine, demonstranții ocupaseră piața centrală și refuzau să plece. Brusc, participanții au primit același mesaj pe telefoane: ”Figurați ca participant la acțiuni masive pentru dezordine publică”.
Mesajele au fost transmise prin intermediul unui dispozitiv denumit ”Captator al Identității Abonaților Sistemelor Mobile internaționale” (International Mobile Subscriber Identity-Catcher, IMSI).
Foarte controversate, sistemele IMSI captează semnalele releelor de telefonie mobilă și interceptează comunicațiile pe raze de sute de metri.
Conform unei investigații a grupului media BIRN (Balkan Investigative Reporting Network), Serbia a cumpărat, în ultimii zece ani, peste 20 de sisteme de captare IMSI, deși nu a adoptat măsuri specifice de reglementare a utilizării acestora.
”Doar în ultimul an, potrivit datelor furnizate de ministerele de Externe din Elveția și Finlanda, aceste țări au emis 16 licențe pentru exportul de sisteme IMSI în Serbia. Un singur dispozitiv achiziționat de Ministerul sârb de Interne a costat aproape două milioane de franci elvețieni, adică peste două milioane de euro”, scrie site-ul BalkanInsight.com.
Datele publice arată că tehnologii similare au fost exportate spre mai multe țări unde există semne de întrebare asupra respectării drepturilor omului, precum Naamibia, Maroc, Emiratele Arabe Unite și Columbia.
În mod normal, sistemele de interceptare a comunicațiilor telefonice necesită ordine judiciare și acordul companiilor de telefonie.
Jelena Pejic Nikici, cercetător la Centrul pentru Politici de Securitate din Belgrad (Centre for Security Policy), afirmă că aceste dispozitive riscă să fie folosite în afara procedurilor normale în Serbia, ceea ce generează preocupări în contextul protestelor față de Partidul Progresist.
”Nu există nicio reglementare publică privind folosirea tehnologiilor de acest fel. Există prevederi legale mai generale, dar sunt multe zone gri, în contextul riscurilor folosirii în mod disproporționat și fără supraveghere. Poliția nu trebuie să utilizeze aceste tehnologii preventiv, spre exemplu pentru identificarea participanților la proteste anti-guvernamentale”, afirmă Jelena Pejic Nikici.
Alți experți atrag atenția că dispozitivele de interceptare în masă generează riscuri asupra respectării vieții private.
”Aceste dispozitive nu au limite. Pot fi folosite în orice loc și în orice situație, pentru a monitoriza un număr mare de utilizatori simultan”, explică un expert în tehnologie informațională.
”Dispozitivele de acest tip colectează datele tuturor persoanelor pe o rază de sute de metri”, afirmă Matej Kovacic, expert în securitate cibernetică la Universitatea Nova Gorica din Slovenia.
Foto: Profimedia
Citește și: