Studiu. O treime din energia termică produsă în România se pierde prin REȚELELE CIURUITE. De ce fug consumatorii de sistemele centralizate

Pierderile din reţelele de termoficare ale municipiilor din România se ridică la 30-35% în fiecare an, urcând până la 37% în Bucureşti, dintre care 28% de-a lungul reţelelor de transport, arată o analiză realizată de Horváth, companie de consultanţă în management. Circa o treime dintre consumatorii sistemelor de termoficare au optat pentru sisteme de încălzire individuală, deşi costurile de producție sunt cu 100% mai mari decât ale agentului termic subvenţionat de primării, dar pierderile sunt zero.

Problema principală a sistemelor de încălzire centralizată constă în lipsa cronică de investiţii, atât în sistemele de transport şi distribuţie (care determină pierderi nesustenabile), cât şi în zona de producere, care cauzează nesustenabilitatea financiară a sistemului şi calitatea redusă a serviciului de furnizare. Aceasta din urmă determină migrarea consumatorilor către sisteme individuale de termoficare, concluzionează analiza Horváth.

Învestiții insuficiente în modernizare

Investiţiile pe fiecare kilometru de reţea de distribuţie a agentului termic au fost reduse în ultimii ani (2019-2022), la 74 euro per km (Braşov), la 55,76 euro (Iaşi) sau numai 2,77 euro (Bucureşti), în timp ce au fost municipii cu zero investiţii în acest interval (Galaţi, Ploieşti, Tulcea). Situaţia este similară dacă raportarea se face la investiţii la fiecare 1.000 de locuitori.

EMISIUNI Marius Tucă Show începe marți, 17 decembrie, de la ora 20.00, live pe Gândul. Invitat: H. D. Hartmann

22:00

ALEGERI 2024 Nicușor a luat hora-nainte pentru Cotroceni, în opinia lui Kelemen Hunor: „Da, a preluat INIȚIATIVA”

21:50

Astfel, cantitatea de agent termic furnizată a scăzut în fiecare an, de la 40,8 milioane de MWh (1995) la 8,5 milioane de MWh (2021), în timp ce numărul de municipii care dispun de sisteme de încălzire centralizată s-a redus de la 241 la 69.

Ceea ce a sporit în acest interval a fost numărul de avarii, creşterea fiind mai accentuată în ultimii ani, exemplul Bucureştiului fiind cel mai elocvent: de la 687 de defecţiuni în reţeaua principală de transport (care afectează zone extinse din oraş), în 2016, până la 1813 avarii, în 2021.

București, 100 de milioane de euro anual pe apa sâmbetei

Odată cu avariile, au crescut şi pierderile, situate (în intervalul 2019-2022) la următoarele medii în marile oraşe cu sisteme centralizate de încălzire: 78 MWh per km de reţea, respectiv 482 MWh la fiecare 1.000 de clienţi. Numai în Bucureşti, cel mai mare consumator de agent termic, valoarea pierderilor din reţele de termoficare urcă la 37%, respectiv 100 milioane de euro pe an.

Pentru că oamenii nu puteau rămâne fără căldură, agentul termic furnizat în regim centralizat a fost înlocuit, de către o parte dintre locuitorii oraşelor, cu cel produs în regim propriu, prin boilere (centrale de apartament).

Chiar dacă preţul este cu circa 100% mai mare faţă de cel plătit pentru încălzirea centralizată (şi subvenţionată de primării), aproximativ o treime dintre locuitori optează pentru încălzirea proprie. Aceste sisteme individuale reprezentau 26% din consum, în 2019, ajungând la 29%, în 2022.

„Ne învârtim într-un cerc vicios, în care problemele financiare ale municipalităţilor se reflectă în volumul investiţiilor, calitatea serviciului de încălzire centralizată scade constant, iar din ce în ce mai mulţi consumatori optează pentru soluţii individuale. Astfel, se ajunge la costuri din ce în ce mai mari cu producerea energie termică (gaze naturale, certificate de emisii) şi cu pierderi, care ajung să fie suportate de un număr tot mai mic de beneficiari. Este nevoie de o abordare mult mai structurată a problemei pierderilor din reţea decât simpla înlocuire a reţelelor, precum şi de cooptarea la elaborarea soluţiilor a mediului privat, din moment de problemele depăşesc capacitatea de rezolvare de care au dat dovadă autorităţile publice de-a lungul a peste trei decenii”, consideră Cătălin Stancu, consultant, Horváth România.

În viziunea Horváth, principiile pe baza cărora ar trebui rezolvată problema încălzirii centralizate ar fi următoarele:

• Elaborarea unei analize de detaliu a zonelor de termoficare, cu luarea în considerare a unor soluţii hibride (pentru zonele îndepărtate de marile surse de energie termică). Construirea unor centrale termice de cartier, care să înglobeze soluţii sustenabile, ar permite renunţarea la modernizarea a unor mari porţiuni de reţele principale şi secundare. Altfel, în ritmul actual al modernizarilor, de 100 km pe an, în Bucureşti ar fi nevoie de 40 de ani pentru înnoirea întregii reţele.
• Identificarea zonelor de potenţial geotermal şi utilizarea pe scară largă a pompelor de căldură, în combinaţie cu producerea locală de energie fotovoltaică atât în zonele hibride, cât şi în restul zonelor unde densitatea consumatorilor o justifică.
• Utilizarea surselor de tip „waste to energy” în care zonele de ecologizare din jurul marilor oraşe să dezvolte centrale de cogenerare, care să utilizeze integral resursele rezultate din colectarea reziduurilor menajere.
• Abordarea pe criterii economice a livrării de energie termică şi renunţarea la zonele în care densitatea de consumatori nu mai justifică soluţii centralizate (inclusiv prin migrarea către soluţii locale de producere).
• Transferul către un management privat al întregului sistem de încălzire, inclusiv al managementului de proiect pentru marile lucrări de infrastructură, pe baza unor contracte de performanţă (similar modelelor practicate în vestul Europei).
• Migrarea către un operator de sistem integrat pe verticală (atât sursele de generare, cât şi sistemul de transport şi distribuţie).

Horváth este una dintre cele mai mari companii internaţionale, independente, de consultanţă în management, prezentă şi pe piaţa din România, începând cu 2005.

Citiți și: Imaginile dezastrului din București. Cine mai poate salva acest sistem putred? „Așa arată incompetența lui Nicușor Dan” | EXCLUSIV FOTO & VIDEO

Autor

Rene Pârșan

Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca ... vezi toate articolele