Noii senatori și deputați DEPUN jurământul. Ce majoritate parlamentară s-ar putea constitui

Noii parlamentari depun jurământul în ședința din 20 decembrie, conform decretului semnat de președintele Klaus Iohannis. Noii deputați și senatori ar urma să-și preia mandatul din momentul depunerii jurământului.

Vineri, de la ora 14:00, cele două camere ale Parlamentului, în formula rezultată la scrutinul de la 1 decembrie, sunt convocate într-o primă ședință de plen, când se vor constitui comisiile de validare a mandatelor.

Acestea vor analiza documentele depuse de fiecare parlamentar și contestațiile din dosarele primite de la Biroul Electoral Central, nesoluționate, dar și cele care nu îndeplinesc dispozițiile legale.

Rapoartele comisiilor vor fi supuse aprobării Senatului și Camerei Deputaților. Noul legislativ este legal constituit după validarea a două treimi din mandate în cazul deputaților și trei pătrimi în cazul senatorilor și după ce parlamentarii depun jurământul.

ACTUALITATE O femeie din Suceava a fost bătută crunt de soțul ei, pentru că nu i-a plăcut cum era împodobit bradul. Ce măsuri s-au luat

19:03

ECONOMIE Țara care le oferă angajaților români un loc de muncă plătit cu 5.500 de euro pe lună. Ce trebuie să facă

19:01

Cum se împart mandatele parlamentare

PSD va avea cele mai multe mandate în viitorul Parlament, 122 de senatori și deputați, în timp ce partidele suveraniste adună 162 de mandate. În total, legislativul va avea 465 de parlamentari, 331 de deputați și 134 de senatori.

La Camera Deputaților vor fi 312 deputați plus 19 din partea minorităților:

PSD 86 mandate
AUR 64 mandate
PNL 50 mandate
USR 40 mandate
SOS 27 mandate
UDMR 22 mandate
POT 23 mandate
Minorități 19 mandate

La Senat vom avea 136 de mandate:

PSD 37 mandate
AUR 28 mandate
PNL 22 mandate
USR 19 mandate
SOS 11 mandate
UDMR 10 mandate
POT 9 mandate.

După depunerea jurământului, vor urma procedurile de alegere a conducerilor celor două camere și împărțirea comisiilor.

Ce majoritate parlamentară s-ar putea constitui

Pe 9 decembrie, patru partide parlamentare, împreună cu UDMR, decid să constituie o majoritate care avea să susțină un guvern de coaliție proeuropean. Atunci, PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale anunță angajamentul ferm pentru formarea unei majorități pro-europene în Parlamentul României, a unui guvern pro-european și susținerea unui posibil candidat comun pro-european la alegerile prezidențiale.

Ne reafirmăm hotărârea de a menţine şi consolida angajamentul României faţă de valorile şi parteneriatele europene şi euroatlantice, ca piloni ai securităţii şi prosperităţii naţionale, a declarat Ilie Bolojan.

De asemenea, în rezoluție, partidele semnatare se angajează să facă reforme și să sprijine dezvoltarea țării.

Ne asumăm responsabilitatea de a evita izolarea internaţională a României, de a susţine un ritm solid al dezvoltării economice şi de a proteja parcursul european al ţării, absorbţia fondurilor europene, a reformelor din PNRR, aderarea la spaţiul Schengen şi OCDE, mai precizează textul rezoluției.

Șapte zile mai târziu, USR începe să lipsească de la „discuțiile pe tema realizării unui program comun de guvernare bazat pe principiile enunțate în acordul semnat de formațiunile componente”.

Reprezentanții alianței au luat act de faptul că, pentru a doua oară, reprezentanții USR decid să nu se prezinte la o reuniune stabilită dinainte a coaliției pro-europene, deși toți participanții – PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul minorităților naționale – conveniseră deja că nu discută deocamdată despre distribuirea funcțiilor politice, se arată într-un comunicat al PNL.

Pe 18 decembrie, Elena Lasconi merge a doua oară la Guvern peste liderii alianței proeuropene, fără a primi o invitație, conform spuselor președintei USR.

De data această le pune pe masă o hârtie cu 8 solicitări, de îndeplinirea cărora depinde intrarea USR la guvernare. PSD și PNL răspund public, prin comunicatorii proprii, că solicitările sunt imposibil de realizat. Una dintre acestea fiind un acord pentru a-i cere demisia lui Klaus Iohannis, după terminarea mandatului.

A doua zi, Marcel Ciolacu anunță retragerea de la masa negocierilor și susținerea unui guvern de dreapta. Câteva ore mai târziu, AUR, al doilea partid ca număr de mandate din Parlament, se arată dispus să preia guvernarea într-un Cabinet „susținut de parlamentari AUR și de la alte partide”.

La rândul său, și Elena Lasconi a transmis că USR își asumă guvernarea, dar o „guvernare onestă, cu reforme”.

Cum proiectul coaliției proeuropene a picat, în acest moment, rămâne de stabilit, în perioada următoare cum se reașeză partidele, mai ales că președintele Iohannis a anunțat deja că va face consultări „foarte repede”, cel mai probabil, la acest sfârșit de săptămână.

CITEȘTE ȘI:

PSD se retrage „cu demnitate” din coaliția proeuropeană. Marcel Ciolacu: Vom vota un GUVERN de DREAPTA

Paul Stănescu: „PSD nu ține cu dinții de guvernare” / Atac la adresa liberalilor: „Au mintea cam scurtă și uită cam repede”

Autor

Cristina Corpaci

Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. ... vezi toate articolele