Prima pagină » Știri externe » Războiul din Ucraina, ziua 1031. Putin provoacă NATO la un „duel” balistic. Zelenski, după ce a respins armistițiul: „Vedeți cu cine avem de-a face?”

Războiul din Ucraina, ziua 1031. Putin provoacă NATO la un „duel” balistic. Zelenski, după ce a respins armistițiul: „Vedeți cu cine avem de-a face?”

Războiul din Ucraina, ziua 1031. Putin provoacă NATO la un „duel” balistic. Zelenski, după ce a respins armistițiul: „Vedeți cu cine avem de-a face?”

Vladimir Putin a propus următorul experiment ce implică utilizarea de rachete Oreșnik într-un bombardament asupra Ucrainei.  Dictatorul rus susține că le va acorda Statelor Unite permisiunea să intercepteze toate rachetele Oreșnik lansate de Rusia asupra Ucrainei. 

„Hai să facem următorul experiment, ca un fel de duel high-tech. Să aleagă ei (Occidentul) o țintă în Kiev, să concentreze toate sistemele antiaeriene și să ne lase pe noi să tragem cu Oreșnik, să vedem dacă își atinge ținta. Nu au nicio șansă s-o intercepteze. O să fie interesant pentru noi”, a spus Vladimir Putin. Dictatorul rus consideră racheta Oreșnik superioară oricărei tehnologii militare de apărare din Occident.

„Vedeți cu cine avem de-a face? Astăzi „tovarășul” Kremlinului a spus că Rusia oferă un duel tehnologic. El [Putin] a spus: ‘Vom lovi Kievul cu racheta Oreșnik undeva și [Ucraina] poate încerca să o intercepteze. Și să vedem ce se întâmplă”. Credeți că aceasta este o persoană stabilă mental? Ei sunt pur și simplu instabili mental”, a reacționat Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, potrivit Sky News.

Ucraina respinge armistițiul și refuză prelungirea acordului de tranzit al gazelor rusești

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a transmis premierului ungar Viktor Orban că respinge orice atitudine „călduroasă” față de dictatorul rus Vladimir Putin,  inclusiv un armistițiu și un schimb de prizonieri de Crăciun, idee propusă chiar și de președintele american ales, Donald Trump. Kievul consideră aderarea sa la NATO existențială și se întreabă cum să se asigure că Rusia nu va profita de „pauza” de război e pentru a-și reconstitui forțele.

„Ce se va întâmpla în două luni, șase luni, un an, doi ani?”, se întreabă Zelenski, care dorește ca Ucraina să devină membru NATO chiar după armistițiul încheiat cu Rusia.

De asemenea, Ucraina a anunțat că nu va prelungi acordul de tranzit al gazelor rusești pe teritoriul său, care va expira pe 31 decembrie, a confirmat președintele ucrainean pe 19 decembrie pe durata unei conferințe de presă la Bruxelles.

Olaf Scholz, la un telefon cu Donald Trump privind „durata prea mare” a războiului

Între timp, cancelarul german Olaf Scholz, al cărui guvern i-a fost demis după votul de încredere al Parlamentului german,  şi preşedintele ales al SUA,  Donald Trump, au convenit joi, în cadrul unei convorbiri telefonice, că războiul Rusiei împotriva Ucrainei durează „de prea mult timp”.

„Este esenţial să ne angajăm cât mai repede posibil pe calea către o pace dreaptă, echitabilă şi durabilă”, au afirmat cei doi lideri în cadrul convorbirii telefonice.

Rusia ar putea trimite avioane de luptă Coreeii de Nord

Forțele aeriene ale Coreei de Nord ar putea primi avioane de vânătoare MiG-29 și Su-27 de generație a patra din Rusia, conform unui raport al comandantului Comandamentului Indo-Pacific al Statelor Unite (USINDOPACOM), amiralul Samuel Paparo, din 10 decembrie, cu speculații semnificative cu privire la natura acordului, scrie Institutul de Studiu al Războiului.

Într-o evaluare anterioară, s-a concluzionat că livrările de avioane de vânătoare Su-27SM2/SM3 modernizate sunt foarte „probabile”. Sunt singurele variante ale clasei de avioane din perioada sovietică cu senzori. Se așteaptă ca  MiG-29 să reprezinte majoritatea avioanelor de vânătoare vândute Coreei de Nord, în principal datorită costurilor operaționale mai reduse ale acestora.


Sursa Foto: Shutterstock/Profimedia

Citește și: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1022. Când ar putea începe negocierile pentru pace/Ultima decizie luată de SUA

 

Autor
Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan ... vezi toate articolele