🚨 Acordul POLITIC al Coaliției. Ciolacu – premier, Antonescu – prezidențiabil / Ciolacu: Nu va fi un mandat ușor. IOHANNIS: Succes noii coaliții

România nu se confruntă cu riscul de incapacitate de plată în 2025, a dat asigurări Tanczos Barna, ministrul propus pentru Finanțe.

Barna a spus că bufferul financiar este suficient și că stabilitatea economiei este sprijinită de indicatorii macroeconomici pozitivi.

 Am vrut să spun că cel mai important pentru 2025 este să putem plăti toate cheltuielile pe care le-a antamat guvernul actual sau precedent, a completat acesta.

Întrebat dacă există un risc de incapacitate de plată, acesta a negat categoric.

Nu, în niciun caz, pentru că bufferul este suficient. BNR-ul asigură de asemenea o stabilitate, iar toți indicatorii macroeconomici arată stabilitate în România. Cu siguranță, deficitul rămâne deficit și trebuie abordat cu responsabilitate și cumpătare în cheltuirea banului public.

Citește aici. 

Nicușor Dan a anunțat, luni, că nu va renunța la candidatura pentru alegerile prezidențiale.

„Nu se pune problema asta. E un demers foarte serios”, a spus luni Nicușor Dan, întrebat dacă va renunța la intenția de a candida.

Despre candidatul comun al coaliției, Nicușor Dan a comentat că „este o decizie legitimă a partidelor”.

În opinia mea, în fiecare dintre cele trei partide care formează coaliția există adepți ai necesității reformei, reformiști, și adepți ai merge și așa și cred că pentru această etapă au câștigat cei din urmă, în această candidatură, a spus Nicușor Dan, citat de Mediafax.

Perspectiva unei administrații publice stufoase este una dintre problemele de pe masa viitorului ministru al Dezvoltării, Attila Cseke.

Acesta consideră că autoritățile publice sunt „sunt motorul dezvoltării acestei atât la absorbția pe fonduri europene, cât și la absorbția pe fonduri naționale”.

Sunt de acord și nu sunt de acord cu autoritățile locale și comunitățile locale, ne place să spunem, că sunt motorul dezvoltării acestei atât la absorbția pe fonduri europene, cât și la absorbția pe fonduri naționale.

Deci nu trebuie să privim ca fiind numai consumatori de bani, aduc o dezvoltare, a declarat el după audierile din Parlament.

Citește aici.

Ministrul propus la Transporturi, Sorin Grindeanu, a spus despre USR că era mult mai simplu dacă lăsau la o parte toate orgoliile și calculele meschine pe care și le-au făcut și veneau alături de ei într-o majoritate.

Întrebat cum consideră cele 20 de voturi care au venit în Parlament din partea AUR și POT pentru alegerea președinților Camerelor, dar și faptul că un parlamentar POT este acum în PNL și altul în PSD, Sorin Grindeanu a spus că nu poate comenta acest lucru.

Nu e ușor să faci o majoritate la limită, pentru că e la limită. Se stă, cred că, sub 20 de voturi, dacă nu mă înșel. Mă refer, Camera plus Senat, a spus Sorin Grindeanu.

Citește aici. 

„Nu este un lucru de interes major, nu este ceva care să răscolească societatea”, a comentat Crin Antonescu despre o posibilă preluare a interimatului la Cotroceni, de către Ilie Bolojan.

Nu este un lucru de interes major, nu este ceva care să răscolească societatea. Pe de altă parte, am spus și nu retrag că nu ar fi fost, sau nu ar fi, dacă vreți la timpul prezent, rău să se amenajeze o înțelegere prin care eventual președintele Senatului de astăzi, Ilie Bolojan, să exercite președinția interimară pentru a elimina una dintre presiunile existente în acest moment în interiorul societății, din sursele de tensiune, a spus Antonescu, la Digi24.

Tanczos Barna a primit aviz favorabil după audierile din Parlament. Acesta va prelua portofoliul Finanțelor în Cabinetul Ciolacu 2.

Barna a recunoscut că este nevoie de măsuri privind reducerea cheltuielilor statului.

Vom vedea la ordonanța trenuleț care vor fi măsurile propuse, a spus Tanczos Barna.

Ordonanța ar putea să fie emisă după Crăciun.

Viitorul ministru a promis că nu își dorește să crească taxele.

Am spus de multe ori, și eu, și domnul Kelemen, că nu dorim să creștem taxe. Aceste miliarde, cu siguranță, pot fi economisite dacă avem o cheltuire cumpătată a fondurilor. Nu trebuie să tăiem peste tot, dar Ministerul de Finanțe poate interveni acolo unde este necesar, a explicat acesta.

Sorin Grindeanu rămâne ministru al Transporturilor în Guvernul Ciolacu 2, după ce a primit aviz favorabil din partea comisiilor, cu 20-16.

Nu am colaborat bine cu fostul președinte de la Comisia de transporturi. S-a încercat tot timpul un fel de competiție din asta, fiind și fost ministru, trecând dincolo de lucrurile bune pe care le poți face în colaborare – ministerul cu comisiile, a declarat Grindeanu la final, exprimându-și speranța că va colabora mai bine cu președinții comisiilor de transporturi din Senat și Camera Deputaților de acum înainte.

USR nu va vota guvenul Ciolacu 2 şi în acest moment nu există o şansă să-l susţină pe Crin Antonescu la Preşedinţia României, a anunţat, luni, liderul deputaţilor USR, Ionuţ Moşteanu.

Crin Antonescu a mai fost împreună cu PSD acum mulţi ani de zile, vreo 12 ani. Crin Antonescu, pe vremea când era preşedintele PNL, a fost fondatorul primului USL. Deci, nu văd nimic nou sau straniu. Au mai trecut 12 ani între timp şi iată din nou PNL – PSD mai hotărâţi ca niciodată în momentul ăsta, a afirmat Moşteanu.

Acesta a completat că Elena Lasconi este candidatul desemnat al USR pentru prezidențiale.

„Dacă această candidatură va deveni oficială, voi demisiona din partid”, a spus Crin Antonescu, la Digi24.

Acesta subliniază că nu există „nicio legătură” între el și partidele de la guvernare.

Întrebat dacă are încredere că PSD va trage pentru el în campania electorală, prezidențiabilul coaliției de guvernare a spus că „va trage sigur”.

Mai întâi, trebuie clarificate raporturile dintre mine și aceste partide, inclusiv PNL, din care fac parte formal în continuare.

Dacă această candidatură va deveni oficială, voi demisiona din partid. Este vorba despre forțe politice semnificative, care au format un guvern de coaliție și care au obținut o majoritate a voturilor.

Ele consideră că sunt potrivit să reprezint o anumită unitate. Însă nu există nicio altă legătură între mine și partide.

Acestea au programe politice proprii, un guvern și o activitate guvernamentală în care eu nu am niciun rol sau responsabilitate, a explicat Antonescu.

Înainte de audierea din parlament, propunerea pentru Ministerul de Finanțe- Tanczos Barna(UDMR) a avut o întrevedere cu actualul ministru, Marcel Boloș. Tanczos Barna a declarat, la ieșirea din minister, că a vorbit cu Boloș despre planul bugetar, cât și despre măsurile asumate de coaliție, pentru următorii șapte ani.

Am vorbit despre situația bugetară, am vorbit despre pregătirile pentru anul bugetar 2025, despre audierile în Parlament, măsurile care sunt asumate de coaliție(…) Zilele următoare, cu siguranță.

Anul acesta, trebuie aprobat, aprobată Ordonanța „Trenuleț”. Obligatoriu, cel târziu pe 30 decembrie, poate și mai devreme, să începem pregătirile pentru anul bugetar 2025, în funcție de ce va fi prevăzut în Ordonanța „Trenuleț”, a declarat Barna.

După un deceniu departe de lumea politică din România, Crin Antonescu se întoarce în postura de candidat la prezidențiale, cu trei formațiuni politice în spate.

Acesta a spus, la Digi24, că l-a convins să facă acest pas „situația în care ne aflăm” și nu liderii politici care i-au propus candidatura.

Nu atât ei m-au convins, cât situația în care ne aflăm. Da, am stat aproape 10 ani departe de politică, așa cum am și anunțat. A fost o alegere perfect liberă a mea, făcută în momentul în care am considerat că mi-am încheiat contribuția și nu mai aveam ceva interesant de propus în câmpul politic.

Antonescu a mărturisit că a părăsit politica „într-un mod foarte transparent, fără lucruri ascunse sau dubioase”. Fostul lider al PNL a acuzat că în acești 10 ani, au fost oameni care, „fără responsabilitatea argumentului sau a dovezilor, au încercat să mă lege de diverse lucruri negative”.

Totuși, acești 10 ani au fost buni pentru mine. Politica nu mi-a lipsit ca exercițiu practic, chiar dacă am rămas interesat de ceea ce se întâmplă, a completat el.

Crin Antonescu a declarat, la Digi24, că nu a solicitat să fie candidatul comun al coaliției, la alegerile prezidențiale.

„Eu nu am dorit această candidatură și nu am solicitat-o”, a afirmat Antonescu.

Acesta nu a dezvăluit cum a ajuns în postura de candidat comun.

Pot să vă spun doar că, în urma unor contacte – nici măcar discuții oficiale – cu liderii coaliției, dimineața am avut o întâlnire la Guvern cu președinții celor trei partide: PSD, PNL, UDMR, și cu liderul grupului minorităților.

Deși aceștia și-au exprimat convingerea că sunt o soluție pe care ar susține-o în calitate de candidat la președinția României la proximele alegeri prezidențiale, eu nu am dorit această candidatură și nu am solicitat-o, a explicat fostul lider liberal.

AUR a depus la Curtea Constituțională o a doua sesizare ce vizează reanalizarea și revalidarea alegerilor prezidențiale din data de 24 noiembrie, reprezentând turul I, și organizarea turului II al alegerilor prezidențiale până pe 31 decembrie 2024.

„CCR a dispus anularea întregului proces electoral și reluarea acestuia, fără a preciza un termen maximal în care aceste alegeri să fie reluate. Pentru a dispune această măsură, CCR a considerat că există indicii și suspiciuni că alegerile ar fi fost influențate prin ingerința unui actor statal și prin manipularea prin intermediul unei rețele de socializare.

Baza factuală a hotărârii s-a constituit exclusiv din note informative ale serviciilor secrete, note pe care CSAT le declasificare cu doar două zile anterioare hotărârii nr. 32/2024. Probe ale ingerinței actorului statal și ale manipulării electoratului prin rețele de socializare nu au existat.

Precizăm că notele informative de la serviciile secrete nu au natură juridică de probe în procesul civile, penale sau electorale, iar ingerința serviciilor secrete în procesele judiciare este inadmisibilă, așa cum rezultă, de altfel, și din jurisprudența relativ recentă a CCR.

În data de 20 decembrie 2024, au apărut în spațiul public documente și informații oficiale, emise chiar de Agenția Națională pentru Administrare Fiscală, din care rezultă că rețeaua de socializare Tik-Tok care, în înțelesul hotărârii nr. 32/2024 a CCR de anulare a întregului proces electoral, ar fi fost instrumentul manipulării și al ingerinței actorului statal în alegeri, a fost plătită de Partidul Național Liberal.

Așadar, actorul statal este, de fapt, un actor politic intern”, se arată în documentele depuse la CCR.

AUR cere CCR să constate vacantarea funcției de președinte al României și să dispună reluarea de urgență a turului II al alegerilor prezidențiale

Alianța pentru Unirea Românilor a sesizat Curtea Constituțională, cu privire la constatarea vacantării funcției de președinte al României, odată cu încetarea de drept a mandatului lui Klaus Werner Iohannis.

„În data de 21 decembrie 2024, mandatul de cinci ani al ex-președintelui României, numit Klaus Werner Iohannis, a expirat.

Întrucât procesul electoral privind alegerea unui nou președinte al României a fost anulat prin hotărârea nr. 32/2024 a Curții Constituționale a României, este evident că nu sunt întrunite condițiile articolului. 83 alin.2 din Constituție pentru ca sus-numitul să rămână în funcție. De asemenea, nu sunt întrunite nici condițiile are. 83, alin. 3 din Constituție, pentru ca sus-numitului să i se poată prelungi mandatul de președinte, întrucât nu există nici stare de catastrofă sau război, nici lege organică a Parlamentului României pentru prelungirea mandatului de președinte a sus-numitului.

În aceste circumstanțe și condiții, este evident că sus-numitul este în imposibilitate definitivă de a exercita atribuții de președinte al României. Posibilitatea ca CCR să constate vacantarea funcției de președinte al României rezultă din articolul 146, litera F din Constituție, care dă în componența CCR atribuția de a veghea la alegerea președintelui, cât și din dispozițiile articolului. 142, alin 1 din Constituție, din care rezultă că CCR este garantul supremației Constituției. Or, supremația Constituției înseamnă aplicarea prioritară a dispozițiilor articolului. 1, alin. 3 din Constituție, din care rezultă că România este un stat de drept, democratic și social, iau nu un fief al unui dictator în devenire”, se arată în sesizarea depusă la Curtea Constituțională, de președintele AUR, George Simion, și avocatul Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR.

Au început audierile miniștrilor care vor face parte din Cabinetul Ciolacu 2.

După ora 14.00, vor fi audiați Tanczos Barna-Ministerul Finanțelor, Natalia-Elena Intotero-Ministerul Culturii, Simona Bucura-Oprescu-Ministerul Muncii, Alexandru Rafila-Ministerul Sănătății, Cătălin Predoiu-Ministerul de Interne, Angel Tîlvăr-Ministerul Apărării și Marcel Boloș-Ministerul Investițiilor Europene.

Ultimele audieri ar trebui să se încheie la ora 16.30, cu Emil Hurezeanu-Ministerul de Externe și Mircea Fechet-Ministerul Mediului

Tot luni, în plenul Parlamentului va avea loc votul de învestitură al Guvernului Ciolacu 2.

Acest lucru s-ar putea întâmpla după ora 17.00, conform unor surse politice.

Ulterior, noul Cabinet va depune jurământul la Palatul Cotroceni.

Înainte de a intra la audieri în comisiile de specialitate, Radu Marinescu (PSD) a precizat că „are obligația de a apăra cetățeanul”.

Pot să spun un singur lucru sunt avocat, sunt un profesionist al dreptului, cred în drepturile și libertățile cetățeanului și, în calitate de avocat, am obligația profesională să apăr cetățeanul la nivelul dreptului și libertăților, a spus acesta.

După desemnarea formală a lui Marcel Ciolacu, miniștrii propuși de noua coaliție urmează procedura audierilor în Parlament.

Primii care vor intra la audieri sunt Florin Barbu, propunerea pentru Agricultură, și Daniel David, propus la Educație, la ora 13.00

Tanczos Barna (UDMR), propunerea pentru Ministerul Finanțelor, va fi audiat începând cu ora 13,30.

La aceeași oră se va prezenta în fața comisiilor avocatul Radu Marinescu (PSD), propus pentru Ministerul Justiției.

Procedurile se vor încheia după ora 16.00, cu audierile lui Emil Hurezeanu (PNL), propus la Ministerul Afacerilor Externe, și Mircea Fechet (PNL) la Mediu.

Premierul desemnat își dorește soluții „pentru a depăși cu bine provocările”

Sper ca, alături de colegii mei din coaliție, să găsim cele mai bune soluții pentru a depăși cu bine provocările pe care le avem în fața.

Românii au nevoie de stabilitate, predictibilitate, reforme și securitate și de un guvern care să acționeze punând pe primul plan interesul național. Așa să ne ajute Dumnezeu!, a declarat Ciolacu.

Marcel Ciolacu a fost desemnat oficial de președintele Klaus Iohannis pentru a forma viitorul Guvern.

Cabinetul Ciolacu 2 va fi format din miniștri de la PSD, PNL, UDMR. Coaliția de guvernare va avea și un candidat comun în persoana lui Crin Antonescu.

Mandatul încredințat astăzi mă onorează și mă obligă. Trăim vremuri complicate, dar eu cred că am învățat cu toții din greșelile trecutului, a declarat premierul desemnat.

Înainte de anunțul desemnării, Iohannis a constatat că majoritatea parlamentară constituită „s-a verificat” în Parlament.

Majoritatea s-a verificat și este certă. Coaliția mi-a propus un candidat pe care am decis să îl accept, în consecință, desemnez în poziția de prim-ministru pe Marcel Ciolacu.

Parlamentul și-a ales șefii. Președinții Camerei Deputaților și al Senatului au fost votați, conform înțelegerii inițiale a coaliției PSD-PNL-UDMR-Grupul minorităților.

Astfel, Ciprian Șerban, fostul lideru de grup PSD, este noul președinte al Camerei Deputaților.

La Senat, șefia este preluată de Ilie Bolojan, liderul PNL.

După votul din Parlament, președintele Klaus Iohannis va anunța numele noului premier. După nominalizare, miniștrii deja anunțați vor fi audiați în Parlament. Apoi, noul Cabinet va primi votul de învestitură.

Președintele României, Klaus Iohannis, va face anunțul desemnării noului premier, după ora 11.00.

Iohannis a avut consultări cu partidele parlamentare, duminică, la finalul cărora a transmis că va face nominalizarea, după alegerea președinților celor două camere ale Parlamentului.

AUR, SOS România și POT România nu s-au prezentat la consultările de la Palatul Cotroceni.

Marcel Ciolacu va fi prezent alături de Klaus Iohannis, în momentul desemnării.

Acordul prevede 6 motive pentru care acesta poate fi denunțat unilateral, rerespectarea susținerii pentru propunerea de premier, structura guvernamentală și ponderea parlamentară în cadru coaliției.

De asemenea, constituie motiv de denunțare a acordului abaterea de la art. 17:

Formațiunile membre ale Coaliției politice vor constitui o majoritate parlamentară și se angajează să susțină învestirea Guvernului în condițiile art. 2-4, din prezentul Acord, și să acorde votul în vederea desemnării Președintelui Senatului, conform nominalizării făcute de către Partidul Național Liberal și Președintele Camerei Deputaților, conform nominalizării făcute de către Partidul Social Democrat.

Marcel Ciolacu va conduce un guvern format din 16 ministere. Conform algoritmului parlamentar, PSD va avea cel mai mare număr de portofolii, adică 8. Liberalii primesc 6 ministere, iar UDMR va avea două portofolii extrem de importante în noul Cabinet Ciolacu, Finanțele și Dezvoltarea.

De asemenea, guvernul va avea 3 funcții de viceprim-ministru, dintre care una pentru PSD – viceprim-ministru fără portofoliu și câte o funcție de viceprim-ministru cu portofoliu pentru PNL și UDMR.

Fiecare minister va avea de regulă 2 (doi) secretari de stat, cel mult 4 (patru) secretari de stat la ministerele cu activitate complexă.

Marcel Ciolacu este propunerea de premier a noii coaliții formate între PSD-PNL-UDMR și Grupul minorităților, și Crin Antonescu va fi candidatul comun la alegerile prezidențiale din 2025.

Liderii celor patru formațiuni politice au semnat, luni dimineață, înaintea votului privind alegerea președinților Parlamentului, acordul politic privind formarea Coaliției politice de guvernare.

Conform acordului, coaliția va avea o durată de viață de patru ani, între 2024 și 2028.

Obiectivele legislative ale Coaliției constau în promovarea legislației necesare pentru implementarea programului de guvernare, se arată în documentul semnat de cei patru lideri.