Politico: „Cum a câștigat Vladimir PUTIN alegerile din România”

România este încă afectată de ascensiunea și căderea rapidă a lui Călin Georgescu, candidatul care prezenta toate semnele de a fi alegerea preferată a președintelui rus Vladimir Putin. După decenii de proastă guvernare, alegătorii din România erau o pradă ușoară pentru o campanie de manipulare organizată de la Moscova, scrie Politico. 

Călin Georgescu, în vârstă de 62 de ani, a desfășurat o campanie în principal pe site-uri de socializare precum YouTube și TikTok. Un critic al Uniunii Europene și al NATO, Georgescu l-a lăudat pe Vladimir Putin ca pe un patriot și a denunțat public UE, a descris scutul antirachetă al Statelor Unite din România drept o rușine națională și a promis să pună capăt oricărei forme de asistență pentru Ucraina.

În zilele care au urmat victoriei șocante a lui Călin Georgescu, au crescut suspiciunile că acesta ar fi beneficiat de o operațiune de interferență sprijinită de Rusia, o idee pe care președintele Klaus Iohannis a încurajat-o atunci când a declasificat dosarele serviciilor de informații cu câteva zile înainte de începerea celui de-al doilea și ultim tur de scrutin.

EXTERNE Autoritatea electorală din Kosovo i-a INTERZIS principalului partid etnic sârb să participe la viitoarele alegeri parlamentare

19:05

POLITICĂ Marcel Ciolacu propune REFORME radicale în administrația publică: Plimbatul de dosare și meniul de la bufet nu înseamnă performanță

19:05

Documentele susțineau că România a fost supusă unui atac „hibrid” din partea Moscovei și că mesajele antioccidentale ale lui Georgescu au fost amplificate de o armată de 25.000 de conturi TikTok, care au intrat în acțiune în ultimul moment pentru a-i mobiliza pe susținătorii săi. De asemenea, acestea pun la îndoială legalitatea finanțării campaniei sale.

Este probabil că analiștii politici, istoricii și anchetatorii de la București și Bruxelles vor discuta ani de zile despre cât de mult a facilitat Kremlinul sau o campanie de influență alimentată de TikTok erupția anti-sistem a lui Georgescu, dar pentru mulți români obișnuiți, cel puțin o parte a motivului din spatele ascensiunii lui Georgescu este clar, afirmă autorii Politico.

O clasă politică distantă și nepăsătoare

Răspunsul, spune Oana Popescu-Zamfir – director al GlobalFocus Center, un think tank de politică externă și securitate din București – are mai puțin de-a face cu o dragoste descoperită brusc a românilor pentru Rusia sau pentru extrema dreaptă decât cu o dezamăgire profundă față de o clasă politică percepută ca distantă și nepăsătoare.

„Oamenii au dezvoltat această idee că totul este manipulat oricum, totul se decide în spatele ușilor închise și ceea ce vezi și pe cine votezi este mult mai puțin important”, a spus Popescu-Zamfir. „Percepția oamenilor este că viața politică și instituțiile sunt dominate de aceste rețele obscure de interese… Cred că, într-o mare măsură, această percepție este corectă.”

În prezent, partidele politice din România se ceartă între ele în încercarea de a forma un guvern de coaliție în urma unor alegeri parlamentare, dar pentru mulți români obișnuiți, ultima lună a fost doar un alt capitol în relația complicată – și adesea dezamăgitoare – a țării cu liberalismul și democrația.

Indiferent de rolul pe care Kremlinul sau TikTok l-ar fi putut juca în ascensiunea rapidă a lui Georgescu, popularitatea sa a fost, mai presus de orice, un simptom al unei mari deziluzii față de clasa politică.

Acest sentiment – că întreaga clasă politică este suspectă – este unul comun. Este cu atât mai grav cu cât acest sentiment este exprimat nu cu furie, ci cu resemnare, afirmă autorii Politico.

România nu s-a bucurat niciodată de o epocă de aur a democrației post-comuniste

Conversațiile despre politica din România sunt dominate de un cinism omniprezent: nimic nu s-a schimbat și nimic nu se va schimba, indiferent cine va câștiga. Acest cinism își are originea în istoria țării, în contextul în care România nu s-a bucurat niciodată de o epocă de aur a democrației post-comuniste, afirmă autorii Politico.

În 1989 România s-a revoltat împotriva dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, o revoluție care a pus capăt în mod violent celor 20 de ani de domnie brutală a acestuia. A fost un moment important în încheierea Războiului Rece, alături de căderea Zidului Berlinului, care a definit înfrângerea ideologiei comuniste.

Totuși, acum, mulți români se întreabă dacă revoluția a fost reală. Perioada este adesea denumită „așa-zisa revoluție”.

Partidul care a preluat puterea de la Ceaușescu, Frontul Salvării Naționale, a inclus persoane care fuseseră anterior membri ai regimului. Inițial, aceștia au promis că nu vor candida la primele alegeri post-comuniste din țară, dar apoi partidul și-a încălcat promisiunea, a strâns rândurile și a păstrat controlul.

Alegerile din anii 1990 au fost criticate pentru corupție și falsificarea voturilor.

Apartenența la UE rămâne populară, dar așteptările oamenilor că aceasta va rezolva problemele țării au fost prea mari

România a aderat la UE în 2007, dar în ochii unor români, apartenența la blocul comunitar nu a adus beneficiile așteptate, corupția și incompetența politică continuând, iar inegalitățile agravându-se.

Apartenența la UE rămâne populară, dar așteptările oamenilor că aceasta va rezolva problemele țării au fost prea mari și mulți se simt dezamăgiți. Liderii europeni de la Bruxelles și din alte părți știau că România are un drum lung de parcurs pentru a combate corupția și a aplica standardele democratice pe care blocul comunitar le așteaptă, dar au vrut să încurajeze reformiștii de la București și să împiedice țara să cadă din nou sub influența Moscovei.

Nici politica internă nu s-a schimbat prea mult. Frontul Salvării Naționale, care a preluat puterea după 1989, a dat naștere Partidului Social Democrat (PSD), care de atunci a fost forța politică dominantă a României, și PSD a fost cel care a numit majoritatea membrilor Curții Constituționale a României.

Foto: Profimedia

CITIȚI ȘI: