Ultima dorință a lui CEAUȘESCU. Mărturia căpitanului care l-a împușcat pe dictatorul comunist acum 35 de ani: ”Nu-i doresc nimănui aşa ceva”

Nicolae și Elena Ceaușescu au fost condamnați și executați pe 25 decembrie 1989, la ora 14:45, la Cazarma UM 01417 din Târgoviște. Unul dintre militarii care i-au executat pe soții Ceaușescu dezvăluia, într-un interviu acordat publicației britanice The Guardian, ce s-a întâmplat în ziua în care fostul cuplu prezidențial a fost împușcat.

Căpitanul Ionel Boeru era unul dintre cei opt paraşutişti de la Boteni care au fost îmbarcaţi în două elicoptere pentru o „misiune de gradul zero”, din ordinul generalului Victor Athanasie Stănculescu. Căpitanul Ionel Boeru şi cei şapte subofiţeri din subordinea sa nici nu bănuiau că merg să execute pe cineva.

În dimineaţa zilei de 25 decembrie 1989, unitatea militară 01842 din Boteni, judeţul Dâmboviţa, se afla în stare de război. Marea majoritate a ofiţerilor, subofiţerilor şi militarilor în termen erau plecaţi la Bucureşti, în misiuni de apărare a unor obiective strategice (Televiziune, Radiodifuziune, Ministerul Apărării etc.), scriau jurnaliștii de la Historia.

ACTUALITATE Porturile de la Marea Neagră, ÎNCHISE din cauza vântului

10:05

RETROSPECTIVĂ Anul 2024 în Rusia lui Putin. MOARTEA lui Navalnîi, schimbul de prizonieri cu Occidentul și ofensiva Ucrainei în Kursk

10:00

În acea zi de Crăciun, imediat după masa de dimineaţă, comandantul UM 01842 şi al micro-garnizoanei Boteni, colonelul Ioan Suciu, a scos la raport tot personalul militar şi civil pe care-l avea la dispoziţie în acel moment. Unitatea militară găzduia un regiment de elicoptere, unul de paraşutişti şi un divizion de rachete. Colonelul Suciu primise ordin de la Bucureşti, de la generalul Stănculescu, să pregătească două elicoptere, cu cele mai bune echipaje, precum şi opt paraşutişti, pentru o „misiune specială”. Comandantul mini-garnizoanei Boteni i-a recrutat pe loc, pe bază de voluntariat, pe cei opt paraşutişti solicitaţi de Stănculescu.

Dintre cei opt militari aleşi de colonelul Suciu, unul singur era ofiţer: căpitanul Ionel Boeru (31 de ani la avel moment). Automat, ceilalţi şapte au intrat în subordinea lui. Într-o reconstituire făcută pentru „Adevărul”, căpitanul Ionel Boeru (ulterior colonel în rezervă) îşi amintea:

Ne-a fost ordonată o adunare pe platou, la care au participat toate cadrele militare şi personalul civil al unităţii. Civilii au fost lăsaţi liberi, iar comandantul ne-a zis nouă, militarilor, că are nevoie de opt voluntari pentru o misiune specială. S-au oferit în jur de 20 de militari, din totalul de 50 câţi eram. Comandantul i-a ales pe cei opt, dintre voluntari, în funcţie de nevoile urgente ale unităţii. Am avut această şansă să particip la misiune”.

Militarii de la Boteni nu ştiau că „misiunea specială” sau „de grad zero”, cum a numit-o colonelul Suciu, era o operaţiune complexă care avea să se încheie cu execuţia soţilor Ceauşescu.

„Căpitane, poți să faci asta?”

Parașutistul Ionel Boeru se oferise voluntar pentru o misiune despre care nu știa nimic, desfășurată chiar de Crăciun, iar ulterior a descoperit că trebuie să execute doi oameni neînarmați. Boeru a declarat în interviul pentru The Guardian că „încă mai este nervos”, chiar și după zeci de ani de zile de la evenimente.

Avea 31 de ani când i-a împușcat pe dictatorii comuniști Nicolae și Elena Ceaușescu, în 1989, de Crăciun.

„Căpitane, poți să faci asta?”, l-a întrebat ministrul. „Da”, i-a răspuns Boeru. „Ce puteam să spun?”, povestea fostul parașutist, pentru The Guardian.

Ionel Boeru știe că gloanțele lui i-au ucis pe dictatori, pentru că, atunci când a tras, unul dintre cei trei militari din pluton nu s-a putut mișca preț de câteva secunde, iar al doilea nu și-a pus arma la foc automat și a tras doar câteva gloanțe la rând.

„Sunt încă nervos atunci când vorbesc despre asta. Am curmat două vieţi. Este mare lucru. În război este ok, dar când omori oameni neînarmaţi, este mai dificil. Nu-i doresc nimănui aşa ceva”, spunea Ionel Boeru.

Nicolae și Elena Ceaușescu au cerut să moară împreună, aceasta fiind ultima lor dorință. Deși procedura prevedea ca tiranii să fie executați separat, li s-a îndeplinit această ultimă dorință.

Ce scrie în rechizitoriul dosarului Revoluției

Mărturiile despre momentul execuției sunt incluse în rechizitoriul dosarului Revoluției, din 29 iulie 2022, de 345 de pagini, publicat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție:

„Desfăşurarea judecării fără asigurarea drepturilor procesuale elementare, este bine cunoscută, fostul şef de stat nu a recunoscut dreptul completului de judecată de a-l judeca şi a solicitat în repetate rânduri să fie judecat de Marea Adunare Naţională. În cele din urmă, el şi Ceauşescu Elena au fost condamnaţi la moarte prin împuşcare, fără posibilitatea exercitării căii de atac, iar apoi executaţi în incinta UM 01417 Târgovişte.

Despre execuţia propriu-zisă, martorul M.I a spus:

Avocatul Lucescu s-a închinat şi a spus: «Să mă ierte Dumnezeu, dar nu am putut să fac altfel!» După 10 minute, s-a dat sentinţa de condamnare la moarte a ambilor soţi Ceauşescu şi, imediat după aceasta, eu, col. Kemenici, mr. Ţecu şi gl. Stănculescu am ieşit afară, luând loc cu faţa spre zidul unde urma să aibă loc execuţia.

Imediat după noi au fost scoşi cei doi, având mâinile legate la spate cu sfoară de către paraşutişti şi duşi la zid. În drum spre zid, unul din militarii noştri i-a spus Elenei Ceauşescu că a încurcat-o, iar aceasta l-a repezit: „Te ia mama dracului!”

În faţa zidului era amplasat plutonul de execuţie format din trei paraşutişti, un ofiţer, cpt.B., şi doi subofiţeri. Cei doi au fost aşezaţi cu spatele la zid.

Până la deschiderea focului, Nicolae Ceauşescu a strigat: «Trăiască România liberă şi independentă!» şi a început să cânte: «Sculaţi voi oropsiţi ai vieţii!» Nu a apucat să termine, pentru că s-a deschis focul de către plutonul de execuţie. Cei doi s-au prăbuşit, Nicolae Ceauşescu pe spate, iar Elena Ceauşescu într-o parte. În acelaşi timp, militarul care vorbise cu ea înainte de execuţie şi un altul, tot din unitatea noastră, au deschis şi ei focul asupra lor, astfel rezultând rănile de la capul acesteia.

Momentul execuţiei a fost ratat de cameraman întrucât unul din cablurile prelungitoare s-a desprins, reluând filmarea abia după câteva momente, în momentul în care soţii Ceauşescu erau căzuţi la pământ.

Au fost verificaţi de către cei doi doctori prezenţi, cel de la Bucureşti şi cel de la unitatea noastră, constatându-se decesul. Au fost înfăşuraţi în foi de cort şi transportaţi la elicopter. Au plecat spre Bucureşti toţi cei care veniseră. După execuţie şi plecarea elicopterelor s-a lăsat liniştea, nefiind atacaţi deşi ne aşteptam la acest lucru”, au scris procurorii PICCJ în rechizitoriul dosarului Revoluției.

Cronologia ultimelor zile din viața soților Ceaușescu

Locul unde soții Ceaușescu au fost arestați, condamnați și executați acum 35 de ani a fost transformat într-un spațiu muzeal, care respectă cu un grad mare de autenticitate atmosfera acelor vremuri, dar care a fost închis din noiembrie 2023, pentru realizarea lucrărilor de restaurare și reamenajare expozițională. Este vorba de Cazarma UM 01417 din Târgoviște, care a devenit ulterior Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, de sub umbrela Consiliului Județean Dâmbovița.

Cazarma UM 01417 din Târgoviște a fost din 22 până în 25 decembrie 1989 unul dintre centrele nevralgice ale Revoluției. Pe fondul stării de spirit revoluționare a populației, a continuării represiunii, a anunțării sinuciderii ministrului Apărării Naționale, generalul Vasile Milea, circa 70-80.000 de bucureșteni au ocupat străzile, în vreme ce mulțimi de manifestanți au protestat în întreaga țară față de regimul comunist.

„La ora 12:06 (în 22 decembrie 1989 – n.r.), cuplul Ceaușescu părăsește sediul Comitetului Central al PCR și ajunge, după un periplu mai lung, la Târgoviște. O oră mai târziu, TVR începe să difuzeze mesaje împotriva regimului și să sprijine forțele îndreptate împotriva dictaturii ceaușiste. În ritm rapid, instituțiile statului trec de partea revoluției. Sunt constituite mai multe structuri de putere și difuzate mai multe programe revoluționare.

La ora 13:00, Târgoviște începe să se racordeze Revoluției, fiind ocupat, în primă instanță, sediul Comitetului Județean de partid, apoi și celelalte locuri simbol ale puterii comuniste, inclusiv sediile Miliției.

La ora 13:50, Miliția Județeană Dâmbovița este informată de prezența soților Ceaușescu la Centrul de Protecția a Plantelor de lângă Târgoviște.

La ora 14:30, soții Ceaușescu sunt preluați de către un echipaj al Miliției din Târgoviște și transportați în pădurea Rățoaia. În timp ce la București puterea este asumată de către o organizație ad-hoc care-și va spune Frontul Salvării Naționale (FSN) și de către un for executiv intitulat Consiliul FSN (fiind difuzat și Comunicatul către țară al acestuia care pune accept pe procesul de democratizare, pluripartidism, reforme politice și sociale), condus de Ion Iliescu, iar în țară puterea comunistă este înlăturată.

La ora 17:45, soții Ceaușescu sunt duși la sediul Inspectoratului Județean Dâmbovița al Ministerului de Interne, iar ulterior în cazarma UM 01417, unde sunt puși sub pază strictă.

La ora 19:30, colonelul Andrei Kemenici, comandantul unității, îi raportează generalului Victor Stănculescu cu privire la deținerea soților Ceaușescu în unitatea pe care o conducea. Informația va fi ulterior difuzată, cu rezerve privind autenticitatea sa, la Televiziunea Română.

În cursul serii (de 22 decembrie 1989 – n.r.), începe o perioadă confuză, în care circulă numeroase zvonuri, adeseori propagate prin intermediul TVR, în special cu privire la existența unor teroriști care trag în manifestanții pașnici, se execută foc de armă, adeseori lipsit de coordonare, este raportat un război electronic și psihologic.

Puțin după miezul nopții (ora 00:15) și în cursul dimineții (ora 6,45) este executat foc de armă asupra UM 01417 din Târgoviște, soldate cu răniți din rândul militarilor. Luptele vor continua în următoarele zile în întreaga țară, împotriva unor luptători cunoscuți sub numele generic de «teroriști», fiind raportate victime din rândul populației civile și al militarilor.

Sunt atacate unități militare, patrule, grupuri de manifestanți, inclusiv la Târgoviște, unde UM 01417 este din nou victima unui atac la data de 24 decembrie 1989, atac în urma cărora s-au înregistrat doi răniți, unul dintre aceștia pierzându-și viața ulterior. Unitățile Ministerului de Interne, inclusiv ale Securității, sunt integrate Ministerului Apărării Naționale. Totodată, se încearcă preluarea întregului armament de la populație și se decretează încetarea completă a focului.

Ion Iliescu semnează Hotărârea de constituire a Tribunalului Militar Excepțional menit să-i judece pe soții Ceaușescu.

În ziua de Crăciun, Tribunalul Militar Excepțional îi judecă pe Nicolae și Elena Ceaușescu care sunt acuzați de infracțiunea de genocid, prevăzută de articolul 357, alineatul 1, Cod Penal, litera c (sunt menționate peste 60.000 de victime), subminarea puterii de stat prevăzută de articolul 162, Cod Penal, pentru organizarea de acțiuni armate de natură să slăbească puterea de stat, infracțiunea de acte de diversiune, prevăzute de articolul 163, Cod Penal, pentru distrugerea, degradarea său aducerea în stare de neîntrebuințare, în întregime sau în parte, prin explozii sau orice alt mod al instalațiilor industriale sau altor bunuri de natură să aducă în orice mod atingere securității statului, infracțiunea de subminare a economiei naționale, prevăzută de articolul 165, Cod Penal, prin faptul că au folosit o organizație din cele prevăzute de articolul 145, Cod Penal, ori de a împiedica activitatea normală a acestora, de natură să submineze economia națională a poporului român.

Cei doi acuzați au declinat orice responsabilitate în ceea ce privește acuzațiile ce li se aduceau și au susținut că nu vor răspunde decât în fața Marii Adunări Naționale, forumul suprem al regimului pe care-l conduseseră. Aceștia au acuzat existența unei lovituri de stat organizată de o bandă de „trădători de țară”, cu sprijinul unor servicii de spionaj străine.

Procesul a fost unul expeditiv, stenograma acestuia dând impresia că sentința era cunoscută dinainte. Adeseori judecătorul sau avocații apărării își asumau rolul procurorului, lansându-se în acuzații la adresa celor doi inculpați. Criticii acestui proces l-au asemănat cu procesele staliniste, fiind chiar denumit ultimul proces stalinist din Europa, în vreme ce adepții săi l-au considerat un proces revoluționar, generat de starea de spirit revoluționară a populației și de luptele de stradă care încă mai continuau.

Nicolae și Elena Ceaușescu au fost în final condamnați la moarte. Ei au fost executați  (în 25 decembrie 1989 – n.r.), la ora 14:45, în incinta unității militare din Târgoviște, informația fiind televizată în cursul serii”, arată sursa citată.

Decizia a fost anunțată și prin comunicatul Consiliului Frontului Salvării Naţionale, publicat în Monitorul Oficial nr. 3 din 26 decembrie 1989:

„Luni, 25 decembrie 1989, a avut loc procesul lui Nicolae Ceauşescu şi al Elenei Ceauşescu în faţa Tribunalului Militar Extraordinar.

Capetele de acuzare au fost:

• Genocid – peste 60 000 de victime.
• Subminarea puterii de stat prin organizarea de acţiuni armate împotriva poporului şi a puterii de stat.
• Infracţiunea de distrugere a bunurilor obşteşti, prin distrugerea şi avarierea unor clădiri, explozii în oraşe etc.
• Subminarea economiei naţionale.
• Încercarea de a fugi din ţară pe baza unor fonduri de peste 1 miliard de dolari depuse la bănci străine.

Pentru aceste crime grave săvârşite împotriva poporului român şi a României, INCULPAŢII NICOLAE CEAUŞESCU ŞI ELENA CEAUŞESCU AU FOST CONDAMNAŢI LA MOARTE şi confiscarea averii.

Sentinţa a rămas definitivă şi a fost executată.”

Foto: UM 01417, fosta Școală Superioară de Cavalerie „Ferdinand I”, unde au fost deținuți Nicolae și Elena Ceaușescu între 22-25 decembrie 1989, locul procesului și execuției celor doi (25 decembrie 1989). Curtea din spate. Locul execuției, zidul unui corp de gardă, extensie a clădirii principale. Nu toate urmele gloanțelor care i-au ucis pe Ceaușești se păstrează, deoarece s-au făcut reparații stângace de-a lungul anilor. Contururile de jos, menite a indica unde au căzut cei doi, nu respectă adevărul istoric, mai ales conturul din dreapta, al lui Nicolae Ceaușescu / Sursa foto și descrieri: Rezistența urbană

CITEȘTE ȘI:

35 de ani de la REVOLUȚIE, aceeași frustrare și un DOSAR care nu poate rupe blestemul. „Pe acest fond, este ușor să manipulezi masa de nemulțumiți”

Cătălin Pițu, declarații incendiare din culisele anchetei din Dosarul Revoluție: cine s-a comportat agresiv la audieri, cum au dispărut microfilme și documente ale fostei Securități și ce făcea procurorul la Timișoara în 1989

Procurorul care a instrumentat dosarul Revoluției dezvăluie cum a fost la audierea lui Ion Iliescu. ”Își schimba mimica, se încrunta”

Cătălin Ranco Pițu: „Ordinul lui Ceaușescu era să nu intre nimeni în Piața Palatului”

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele