Omenirea a asistat la creșterea numărului de conflicte în ultimul an. Rusia înaintează în Donbas și lovește Ucraina cu rachete hipersonice și balistice, Coreea de Nord se implică în mod direct în războiul lui Putin împotriva Kievului, Ucraina a capturat regiunea Kursk și a bombardat Rusia cu rachete americane de rază lungă, războiul hibrid dintre NATO și Rusia din Europa ia amploare, voluntari europeni și americani participă la războiul împotriva Rusiei pentru a apăra Ucraina, Iran și Israel s-au bombardat reciproc, regimul lui Bashar al-Assad s-a prăbușit în Siria, iar tensiunile dintre China și Taiwan, precum și cele din peninsula coreeană, se agravează.
The Washington Post a făcut o cartografiere a crizelor și conflictelor pe anul 2024, potrivit datelor publicate de Armed Conflict Location and Event Data (ACLED). Cifrele arată că numărul conflictelor s-a dublat în ultimii cinci ani, pe fondul războaielor din Ucraina, Fâșia Gaza, Myanmar, Siria etc.
ACLED constată că numărul persoanelor ucise în teatrele de război în 2024 a crescut cu 30% față de 2023, de la 179.099 la 233.597. Războiul din Ucraina este considerat cel mai devastator conflict, având 67.000 de decese raportate în acest an, potrivit The Washington Post.
35.000 de oameni au fost uciși în Fâșia Gaza și Cisiordania. Numărul deceselor din Liban a crescut cu 958% din cauza intervenției militare la scară largă organizată de Israel. Palestinienii se confruntă cu cel mai ridicat nivel de violență din lume. 81% din populația palestiniană este expusă la conflict. În Rusia, rata deceselor a crescut cu 349% în contextul invadării Ucrainei a cărei forțe armate sunt echipate cu arme occidentale mai avansate și mai distrugătoare.
1 din 8 oameni din întreaga lume a fost expus unui conflict în 2024, a raportat ACLED. Persoanele care trăiesc la o distanță de 5 km de un conflict sunt considerate expuse. În cazul României, vorbim de persoane care locuiesc în Republica Moldova și în regiunea Moldovei din România, având granița cu Ucraina, țară aflată într-un război activ din februarie 2014.
Clionadh Raleigh, profesor de geografie politică şi conflicte la Universitatea din Sussex şi fondator al ACLED, face o estimare îngrijorătoare: numărul conflictelor globale ar putea crește. El subliniază „posibilele explozii de violenţă” în Iran, Ciad, Columbia, Mexic, Sahel, regiunea Marilor Lacrui, Ecuador şi Pakistan.
Lumea ar putea intra într-o „nouă normalitate” a conflictelor, crede la rândul său şi Paul Poast, profesor la Universitatea din Chicago. Paul Poast susține că anul 2025 ar putea fi unul de vârf în ce privește escaladarea conflictelor, cu mult peste media post-război rece.
„Observaţi, de asemenea, că cel mai mare conflict potenţial dintre toate, un război asupra Taiwanului, rămâne o posibilitate şi ar putea deveni, de fapt, mai probabil”, atrage atenţia profesorul.
Europa, cât şi Orientul Mijlociu au înregistrat escaladări majore, potrivit cercetărilor efectuate care descriu aceeaşi tendinţă în creștere. Un raport publicat de Institutul pentru Economie şi Pace, cu sediul la Sydney, a identificat 56 de conflicte active, fiind cel mai mare număr de conflicte de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Deși „pacea mondială” devine o perspectivă din ce în ce mai îndepărtată, s-au înregistrat și progrese. În Madagascar, violența politică a scăzut în ultimii ani. Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a promis în mod repetat să „oprească războiul din Ucraina în 24 ore” și va „rezolva toate aceste conflicte de îndată ce va intra în funcţie (dacă nu înainte)”.
Potrivit Kurzgesagt – In a Nutshell, în 2014 s-au realizat următoarele acțiuni:
În ultimii 10 ani, războiul din Afganistan s-a încheiat după 20 ani cu victoria talibanilor. Chiar dacă războaiele civile din Yemen, Myanmar și Libia continuă, acestea sunt în impas. Protostatul ISIS din Irak și Siria a fost șters de pe fața planetei.
Regimul dictatorial condus de Bashar al Assad a fost în sfârșit răsturnat după un război civil sângeros de 12 ani, mare parte din Siria ajungând în mâinile rebelilor, în timp ce kurzii dețin și ei un stat autonom Rojava. În Sudanul de Sud, războiul devastator s-a încheiat cu un acord de pace fragil.
Războiul de scurtă durată dintre Armenia și Azerbaidjan pentru Nagorno-Karabah s-a încheiat. Războiul Tigray din Etiopia s-a încheiat în 2022 s-a încheiat cu victoria armatei etiopiene și eritreene asupra grupărilor rebele, dar cu un bilanț sumbru: jumătate de milion de morți.
Multiple națiuni africane ca Mali, Nigeria, Burkina Faso, Somalia și Mozambic au de suferit din cauza insurgențelor islamiste. Războiul din Fâșia Gaza ia amploarea unei crize regionale, în timp ce invazia rusă a Ucrainei a dus la declanșarea celui mai mare război interstatal de la războiul din Irak încoace și primul război interstatal din Europa postbelică în care o putere majoră vrea să subjuge un alt stat și să-i cucerească teritoriul.
2022 a fost anul cu cei mai mulți morți în zone de conflict: 310.000. În 1994, când a avut loc genocidul din Rwanda, 825,000 de oameni au fost uciși în zone de conflict. Pe de altă parte, în comparație cu 2014, tot mai puține războaie civile sunt încheiate pe cale diplomatică. Războaiele civile ajung în impas sau iau pauză pentru a fi continuate cu altă ocazie. În ciuda disputelor teritoriale (Venezuela care intenționează să anexeze provincia Essequibo din Guyana), harta lumii a rămas în mare neschimbată în ultimii 10 ani.
Războiul proxy continuă între Arabia Saudită și Iranul care sprijină trei grupuri teroriste: Hamas, Hezbollah și rebelii Houthi. În Ucraina, voluntari din SUA, Canada, Germania, Franța, Marea Britanie și Polonia luptă sub steag ucrainean. Occidentul furnizează arme tot mai distrugătoare Ucrainei (avioane F-16, tancuri Abrams, rachete ATACMS) și nu doar echipamente defensive. China sprijină tehnologic Rusia, Iran furnizează drone Shahed, iar Coreea de Nord contribuie cu obuze și trupe.
„Lumea devine una multipolară cu noi alianțe în formare și ideea de o ordine internațională bazată pe reguli și drept internațional este contestată. China produce cât SUA și UE la un loc. Cu o dezvoltare economică majoră, a devenit o nouă superputere în ascensiune. Statele Unite cheltuiesc mai mult pe apărare (37% din bugetul global alocat apărării) decât oricare națiune (restul de 46,5%) în timp ce Rusia cheltuie 4,5%, iar China 12%. Europa a început procesul lent de reînarmare în contextul tranziției către o lume multipolară, cu mai multe puteri și alianțe care își pretind sferele de putere pe care vor să le domine. În acest climat, tensiunile și conflictele dintre state iau amploare, chiar dacă nu se transformă în războaie”, a constatat Kurzgesagt – In a Nutshell.
Sursa Foto: Shutterstock/Profimedia
Citește și: