Procurorii DIICOT au aflat inclusiv cu un investigator sub acoperire și un colaborator cu identitate protejată ce puneau la cale liderii Comandamentului ”Vlad Țepeș”, o grupare organizată pe structură militară, care au luat legătura și s-au întâlnit cu agenți ruși, pentru a plănui o posibilă lovitură de stat.
Dosarul “Puciul eșuat” are, deocamdată, șase protagonisti care au fost duși de procurori DIICOT în fața instanței cu propunere de arestare. Doar doi dintre ei – Adrian Robertin Dinu și Marius Semeniuc – au primit, la Curtea de Apel București, în 6 martie, mandate de arestare preventivă. Ceilalți patru – Georgică Atitiene, Raul Mihail Lupu, Ștefan Mateescu și Radu Pompiliu Șofran – au fost puși sub control judiciar.
Atât cei șase inculpați, cât și procurorii DIICOT au contestat decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție, care în 18 martie a decis, definitiv, ca Adrian Robertin Dinu și Marius Semeniuc să rămână în arest preventiv, iar ceilalți patru, sub control judiciar.
Cum a judecat magistratul de la Curtea de Apel București care a avut pe masă referatul procurorilor și de ce a ajuns la această decizie reiese din încheierea dată după ședința din camera de consiliu care a avut loc în 6 martie 2025.
Cel considerat a fi coordonatorul acestei grupări este generalul maior în retragere, veteran de război, Radu Theodoru, în vârstă de 101 ani. Având în vedere vârsta generalului (rtr.) Radu Theodoru, procurorii DIICOT nu au considerat că se impune luarea vreunei măsuri preventive în cazul lui.
Judecătorul de la Curtea de Apel București a luat în calcul toate dovezile adunate și mijloacele de probă pe care procurorul DIICOT le-a pus în dosarul în care a cerut patru mandate de arestare preventivă și două mandate de arest la domiciliu.
În referatul cu propunerile de arestare sunt inserate mesaje și discuții telefonice între membrii grupării autodenumite Comandamentul “Vlad Țepeș” sau între unii dintre aceștia și agenți ruși, cu care au avut întâlniri în diverse locații din țară sau la Moscova. Scopul urmărit de Comandamentul ”Vlad Țepeș” a fost, potrivit DIICOT, impunerea unui plan la nivel național gândit de membrii acestei grupări pentru a destabiliza ordinea socială și constituțională din România.
Din unele documente aflate la dosar (procese verbale) reiese că DIICOT a folosit în anchetă un investigator sub acoperire, cu nume de cod „Basarab Mircea” și un colaborator cu identitate protejată – ”Marin Adela”.
„Astfel, din procesele verbale întocmite de către investigatorul sub acoperire cu nume de cod Basarab Mircea rezultă că, relativ la organizarea, ideile promovate și obiectivele urmărite de Comandamentul Statului Major «Vlad Țepeș», a furnizat date și informații colaboratorul cu identitate protejată având numele de cod Marin Adela”.
Din documentul instanței, aflat în posesia Gândul, reiese că, atunci când a fost audiat în fața judecătorului de drepturi și libertăți, inculpatul Adrian Robertin Dinu a susținut că mesaje din referatul procurorului “reprezintă viziunea sa despre ce urmează să se întâmple în lume, nefiind vorba de chestiuni stabilite cu vreun oficial rus”.
“În opinia Curții, apărarea sa nu poate fi primită. Astfel, Curtea nu poate să nu observe nerăbdarea cu care Radu Theodoru aștepta mesajele de la inculpatul Dinu («Nu transpare nimic din ce ai vorbit cu Dinu?», «E pozitiv sau facem… ?»; «Bine că te-am găsit. Doamne! Intrasem la gânduri»). Or, o astfel de nerăbdare nu ar putea fi justificată dacă ar fi vorba despre transmiterea unor simple viziuni geopolitice, viziuni pe care primul oricum le cunoștea în condițiile relațiilor apropiate dintre ei.
De asemenea, conținutul efectiv al mesajelor sugerează, prin ele însele, existența unor discuții cu anumite persoane care par a avea o anumită putere de decizie («Am trecut primul interviu religios, cu ghilimelele de rigoare. Zi venerabilului că mâine primesc verde de la ce am discutat si maxim iunie se întorc armele»)”, a reținut, în motivare, judecătorul de la Curtea de Apel București.
De altfel, inculpatul Raul Lupu a recunoscut în fața judecătorului că i s-a solicitat de către Radu Theodoru și Adrian Robertin Dinu să-i comunice primului mesaje despre ce face al doilea în Federația Rusă.
În acest context, judecătorul a reținut că, din probele prezentate de DIICOT, prezintă relevanță și mesajele lui Adrian Robertin Dinu dintr-un video postat în 19 februarie 2025, pe contul de Facebook cu denumirea ”Asociația Geniul Carpaților”.
”DINU Adrian Robertin adaugă: «cu mine sau fără mine, planul merge… contraplanul merge mai departe, nu se mai poate schimba absolut nimic, absolut nimic. Sigur, bucuria cea mare este că am pus poporul român la masă. Pentru că dacă nu-l puneam eu la masă, era în meniu acum. Nu doar țara, țara nu există, am stabilit asta, da? Poporul român era în meniu, da? Cine nu e la masă, e în farfurie. Știm asta cu toții, da? ».
”DINU Adrian Robertin afirmă: «Da’ tot Dinu v-a zis: nimeni n-are acces la Putin, cu excepția mea și a încă unui personaj, maxim două persoane. Vi l-am nominalizat atunci, că era mult mai tânăr, generalul Radu Theodoru, și vi l-am mai nominalizat pe generalul Ștefan Mateescu, supranumit, tot de mine, Singapore, pentru că atunci când mi-a zis că el o să vrea să facă, pentru că poate, eu l-am crezut.
Când ne-am constituit noi, pe mine m-a dus… se întâlneau ei într-un imobil cred că pe la… dar o să povestesc altădată, nu e cazul, pe la Primăverii, pe lângă tătuțu, pe lângă Iliescu, pe acolo. Și m-a dus un prieten, un maior, fost, și eu nu-l mai văzusem demult pe Ștefan, ne-am pupat, ne-am îmbrățișat și le-am zis atunci, atunci erau alte vremuri, băi uite avem o fereastră de la americani, pentru că aveam…eu mai mult atunci eram cu grădina aia și mă uitam acolo ca să văd cum putem să oprim planul Satanelor”.
În continuare, Adrian Robertin Dinu precizează că tot ce a prezis el s-a întâmplat: „Vă repet, Trump nu există, stăpânii planetei sunt 2: un creștin ortodox și îl cheamă Putin, și întâmplător Putin vine dintr-un popor care are legătură și un pic de sânge românesc”.
Totodată, Adrian Robertin Dinu îndeamnă populația să mai citească puțină istorie, iar celor din „structurile de forță” le dă un nume de cod, respectiv „Planul Barbarossa”: „Învățați-l că s-ar putea să fie de viitor, doar că de data asta o să fie invers. Succes tuturor!”
Judecătorul a reținut în motivare că relațiile pe care le avea Adrian Robertin Dinu cu reprezentanți ai Federației Ruse rezultă și dintr-o discuție purtată de Raul Mihail Lupu cu o persoană necunoscută, prezentată ca ”Aurel”:
”LUPU Raul Mihail: Acuma vorbesc și io cu voce tare ce cred io! Ăă, cumva când a fost la Moscova, ăia i-au sugerat că îi dă putere absolută și el…
AUREL: (n.l. neinteligibil) v-am spus, am zis (n.l. neinteligibil) asta ce înseamnă?
LUPU Raul Mihail: … fără să o aibe deja, o manifestă?!
AUREL: Înseamnă că lui i s-a propus că va fi cine va fi, pe unde va fi! Susținut, da?! Și în felul ăsta i s-a dat un fel de mână liberă! Ori eu nu-l văd pe el, din punctul meu de vedere, ca fiind un lider de calitate! (…)
AUREL: La momentul ăsta, nu-i suficient, din punctul meu de vedere! De aia e bine ca ei să facă echipă în continuare, că îl vrea rușii, că nu-l vrea pe Mateescu! Dar să rămână în echipă, pentru că ăsta are relațiile lui pe partea asta, în zona asta și nu poți să-l… păi nu, da’ asta a zis!”
De asemenea, într-o convorbire dintre inculpații Raul Mihail Lupu și Radu Pompiliu Șofran, cuprinsă de judecătorul Curții de Apel București în motivarea deciziei, sunt menționate următoarele:
”LUPU Raul Mihail: Tu crezi că Dinu… Bă, Dinu n-a plecat, mă, de tâmpit acolo!
ȘOFRAN Radu Pompiliu: Bă…
LUPU Raul Mihail: Știa, Mateescu știa foarte bine unde pleacă, nu știa când!
ȘOFRAN Radu Pompiliu: El trebuia să plece…
LUPU Raul Mihail: Probabil!
ȘOFRAN Radu Pompiliu: .. trebuia să plece în State sau la ruși!
LUPU Raul Mihail: Da!
ȘOFRAN Radu Pompiliu: Da?
LUPU Raul Mihail: Da’ n-a știut nici el, mă, ruta!
ȘOFRAN Radu Pompiliu: I s-a spus să plece la ruși!
LUPU Raul Mihail: Bă, n-a știut nici el ruta inițială! Nu știa exact!
ȘOFRAN Radu Pompiliu: I s-a spus să plece la ruși, da?
LUPU Raul Mihail: Așa!
ȘOFRAN Radu Pompiliu: Cineva din ambasadă i-a transmis să se ducă la ruși!
LUPU Raul Mihail: Ok!”
Judecătorul a menționat în motivarea deciziei de arestare preventivă a lui Dinu și Semeniuc că din probele procurorilor rezultă o relație apropiată între Adrian Robertin Dinu și Alexandr Chuprina, atașatul militar, aerian și naval, al Ambasadei Rusiei, și Evgheni Ignatiev, adjunct al atașatului militar, la momentul faptelor.
De altfel, Adrian Robertin Dinu a recunoscut în fața judecătorului de la Curtea de Apel București că a avut două întâlniri la masă în oraș cu Evgheni Ignatiev, iar la una dintre acestea a participat și Alexandr Chuprina.
Ultima dintre aceste întâlniri a avut loc la restaurantul Il Calcio, în 24 ianuarie 2025, chiar înainte de plecarea lui Adrian Robertin Dinu la Moscova, inculpatul precizându-i unde va fi cazat și perioada vizitei.
”Astfel, spre deosebire de ceilalți inculpați care au precizat că doar s-au salutat cu reprezentanții Ambasadei Federației Ruse (inculpatul Lupu precizând că a vorbit o dată pentru 20 de secunde cu Ignatiev Evgheni), se observă o relație strânsă a inculpatului cu acesta din urmă”, a reținut judecătorul în motivare.
La începutul lunii martie, Ministerul Afacerilor Externe i-a declarat ”persona non grata” pe atașatul militar rus de la București, Victor Makovskiy, și de adjunctul acestuia, Evgheni Ignatiev, ofițer GRU, al cărui nume apare atât în dosarul DIICOT, cât și în dosarul Parchetului General în care este acuzat Călin Georgescu. Interceptările telefonice din dosarul Parchetului General arată că Marian Motocu, un apropiat al lui Călin Georgescu, a contactat Ambasada Rusiei la București, solicitând să vorbească cu colonelul Evgheni Ignatiev. (citește mai multe AICI)
Judecătorul de drepturi și libertăți a considerat că situația este diferită în cazul lui Raul Mihail Lupu și Georgică Cristian Atitiene, pentru care procurorii au cerut, în 6 martie 2025, arestare preventivă, precum și în cazul lui Ștefan Mateescu și Radu Pompiliu Șofran, duși în fața instanței cu propunere de plasare în arest la domiciliu. În cazul lor, judecătorul a dispus măsura controlului judiciar.
“În cazul acestora, probatoriul administrat nu dovedește vreo întâlnire efectivă cu vreun reprezentant al Federației Ruse, în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului.
Probele dovedesc că cei patru inculpați au participat la diferite festivități organizate de Ambasada Rusiei, context în care au existat o serie de interacțiuni protocolare cu cei care își desfășurau activitatea acolo. Or, o astfel de participare nu este interzisă de lege.
În cuprinsul referatului nu este prezentată nicio discuție sau întâlnire concretă în care să fie discutată posibilitatea întreprinderii unor activități de tipul celor menționate în art. 394 Cod penal de către vreunul dintre cei patru inculpați. Singura excepție o reprezintă 2 discuții telefonice între Mateescu Ștefan și Ignatiev Evgheni, la 18 ianuarie și 14 februarie 2025.
Într-adevăr, însă, dispoziția legală nu impune ca cetățeanul român să intre în legătură cu agenții unei puteri străine în mod direct, legătura putând fi și indirectă. Într-adevăr, cel puțin din punct de vedere teoretic, dacă membrii unei anumite grupări (în sens larg, nefiind necesară o organizare sub forma unei persoane juridice) însărcinează și sunt de acord ca un membru al ei să intre în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora, ar putea fi reținută infracțiunea de trădare (dacă în forma coautoratului sau a complicității, este o chestiune de fond care nu împietează asupra soluționării prezentei cauze).
În cauză, cel puțin luând în considerare calitatea de membri ai Comandamentului «Vlad Țepeș» a inculpaților și în contextul în care (după cum rezultă și din discuția dintre Radu Theodoru și Lupu Raul Mihail) pe un grup comun al organizației erau transmise mesajele lui Dinu Adrian Robertin cu privire la întâlnirile sale de la Moscova, se poate concluziona din perspectiva standardului suspiciunii rezonabile că cei patru inculpați erau la curent cu scopul vizitei acestuia în Federația Rusă.
Mai mult, în cazul inculpatului Lupu Raul Mihai, interceptările telefonice dovedesc că acesta i-a transmis lui Radu Theodoru toate mesajele comunicate de Dinu Adrian Robertin. În plus, discuțiile (astfel cum au fost redate anterior de judecător) dovedesc atât comunicarea unor mesaje primite pe grupul comun al organizației, cât și mesaje trimise direct lui, pentru a-i fi retransmise lui Radu Theodoru.
De asemenea, după cum am arătat, existența unor întâlniri importante între inculpatul Dinu și oficiali ai Federației Ruse rezultă și din discuția dintre Șofran Pompiliu și Lupu Raul. Totodată, din discuția dintre cei doi pare că și inculpatul Mateescu era la curent cu ce se întâmplă”: (…)
LUPU Raul Mihail: Mateescu știa, mă! Bă, da, Mateescu știa! Bă, trezește-te! Mateescu știa! Deci tot jocu’ ăsta care-l face acuma de față cu toți proștii…
ȘOFRAN Radu Pompiliu: Raul, Raul?
LUPU Raul Mihail: .. e un joc, e un joc!
ȘOFRAN Radu Pompiliu: Nu mai… nu mai discutăm la telefon!
LUPU Raul Mihail: Oamenii ăștia se joacă cu noi! (n.l. râde)
ȘOFRAN Radu Pompiliu: Nu mai discutăm la telefon, da?”
Judecătorul a considerat “imprecisă” construcția acuzației în ceea ce îi privește pe cei patru membri ai Comandamentului «Vlad Țepeș», acesta fiind un alt argument pentru care nu a admis cererea procurorului DIICOT și a dispus plasarea lor sub control judiciar.
“Astfel, nu este clar dacă procurorul le impută existența unor întâlniri directe cu reprezentanți ai Federației Ruse (în cuprinsul referatului, dincolo de întâlniri protocolare, nu este însă descrisă vreo discuție concretă care s-ar circumscrie infracțiunii prevăzute de art. 394 C. pen.) sau poziția față de întâlnirile pe care urma să le aibă inculpatul Dinu Robertin în Rusia.
În acest din urmă caz, nu rezultă foarte clar ce știau inculpații anterior deplasării în Rusia sau care a fost poziția lor atunci când inculpatul Dinu Robertin îi informa cu privire la ce a discutat. De altfel, e posibil ca aceștia nici să nu fi citit efectiv mesajele, fiind dese situațiile în care un membru al unui grup de WhatsApp sau Telegram să nu citească toate mesajele care sunt postate în acel grup.
În același sens, se observă o serie de animozități în cadrul organizației, unii dintre inculpați fiind nemulțumiți de activitatea lui Dinu Robertin:
ȘOFRAN Radu Pompiliu: Și în momentu în care am pornit la acest drum am zis, clar, plecăm pe drumul ăsta și vedem pe cine găsim pe lângă noi! El, deocamdată, el, deocamdată, l-a lăsat pe Dinu în pace! Io aștept, io aștept să plece Dinu… io de fapt joi aștept, aștept ziua de joi să, să-mi spună Ștefan după ce a vorbit cu cine trebuie să vorbească în ambasadă…
LUPU Raul Mihail: Îhî, am înțeles!
ȘOFRAN Radu Pompiliu: .. până să vorbească cu Dinu!
LUPU Raul Mihail: Da!
ȘOFRAN Radu Pompiliu: Da? După ce se vorbește în ambasadă, o să-ți spun, să-ți dau un răspuns sută la sută, clar! Da? Iar eu, etapa viitoare nu, mie… marțea viitoare nu, da marțea cealaltă, peste două săptămâni, o să propun să-l dau afară pă Dinu! Io o să propun să-l dau afară pe Dinu!
LUPU Raul Mihail: Deci o să ai o mare surpriză! Și ascultă-mă și pe mine acuma!
ȘOFRAN Radu Pompiliu: Deci, fii atent, ascu…
De asemenea, se impune ca, în contextul perchezițiilor informatice asupra sistemelor informatice ridicate, a fi analizate și apărările inculpaților Atitiene Georgică Cristian și Şofran Radu-Pompiliu, care au arătat că au părăsit în luna februarie grupul respectiv, tocmai în considerarea discuțiilor care se purtau acolo. Având în vedere toate aceste neclarități, deși există o suspiciune rezonabilă, este necesar ca la stabilirea caracterului necesar și proporțional al măsurii să se ia în considerare toate aceste elemente”, a argumentat judecătorul, în motivarea deciziei de plasare sub control judiciar a celor patru.
În motivarea deciziei, judecătorul a subliniat mai multe aspecte ce țin de necesitatea și proporționalitatea măsurii arestului preventiv cerut de DIICOT pentru cei șase inculpați.
“În speță, infracțiunea de trădare, fiind îndreptată împotriva statului român, în privința căruia orice cetățean trebuie să aibă obligația constituțională de fidelitate, prezintă o gravitate deosebită, impunând o intervenție promptă din partea organelor judiciare pentru întreruperea activității infracționale, luarea măsurilor necesare protejării tuturor cetățenilor români contra amenințărilor externe, precum și scoaterea temporară din mediul social a inculpatului.
O persoană care comite o infracțiune de trădare, desconsideră în realitate valorile fundamentale ale statului român, asumându-și punerea în pericol a tuturor cetățenilor acestuia, pentru satisfacerea dezideratelor configurate de ideologiile personale fidele unei puteri străine.
În ceea ce îi privește pe inculpații Semeniuc Marius și Dinu Adrian Robertin, starea de pericol este generată de deplasarea lor la Moscova, unde s-au întâlnit cu o persoană despre care există suspiciunea rezonabilă că, în numele unui stat străin, a acționat pentru dezmembrarea statului ucrainean (agentul rus Petro Ghetsko, un separatist ucrainean fugit în Rusia, după o condamnare de 12 ani de închisoare – n.r.), precum și cu o altă persoană, presupus colonel FSB.
Scopul deplasării rezultă, după cum am arătat, din discuțiile dintre cei doi inculpați: «Întâlnirile se preconizează a fi cu reprezentanții (îi voi numi convențional) nivelurile 2 și 3. Cei de la 3 vor primi și vor decide dacă poate avea loc întâlnirea cu cei de la 2. Tot cei de la 3 au deja planul de bătaie și colaborarea ulterioară, care dacă va fi negociat și acceptat reciproc, va deschide ușa spre nivelul 2. Cei de la nivelul 2 au acces direct la Primul…Concluzia: ai libertatea să adaugi la delegație încă 1 sau 2 persoane cu greutate, care să știe, ce să zică acolo…Sau rămâi singur cu traducător… »; (discuție din 10 ianuarie 2025)
Un alt element care este de natură a genera o puternică stare de pericol pentru ordinea publică vizează inclusiv existența unei solicitări adresate de inculpatul Dinu, prin intermediul inculpatului Semeniuc, față de Alexander Bortnikov, directorul Serviciului Rus de Securitate (FSB), după cum rezultă din interceptările prezentate mai sus”, a mai reținut judecătorul în motivarea deciziei din 6 martie.
Conținutul discuțiilor purtate de Adrian Robertin Dinu la Moscova cu persoanele cu care s-a întâlnit, discuții în care a fost preconizată desfășurarea unor activități de natură a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului, rezultă din mesajele pe care acesta le trimitea celorlalți membri ai grupării:
Într-adevăr, Curtea apreciază că așa-zisul Comandament «Vlad Țepeș» nu avea o posibilitate reală de a realiza efectiv obiectivele realizate de inculpat. În cauză nu s-a făcut dovada că existau mai mult de 20-30 de persoane care să facă parte din această structură.
De asemenea, cu ocazia perchezițiilor domiciliare nu s-a făcut dovada că vreunul dintre inculpați deține arme, astfel încât preluarea în forță a puterii, cel puțin în perioada de timp următoare, era exclusă.
Totodată, nu s-a făcut dovada că vreunul dintre inculpați ar avea mijloacele financiare necesare pentru a orchestra o astfel de lovitură de stat. În opinia Curții, realizarea obiectivelor urmărite de către inculpatul Dinu Adrian Robertin ar fi posibilă exclusiv în contextul unei modificări importante a contextului geopolitic actual”, a menționat judecătorul în motivare.
Având în față probatoriul realizat de procurorul DIICOT, judecătorul a făcut o caracterizare a inculpatului Adrian Robertin Dinu, explicând de ce, în opinia sa, se impune arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile a acestuia, dar și a lui Marius Semeniuc.
“Cu toate acestea, inculpatul Dinu, dincolo de megalomania arătată (acesta susținând că nimeni n-are acces la Putin, cu excepția sa și a încă unui personaj, maxim două persoane și că el a pus poporul român la masă), a dovedit că este o persoană care ar fi capabilă să facă orice în ipoteza în care situația geopolitică s-ar dovedi a fi favorabilă.
Infracțiunea de trădare se consumă prin simpla intrare în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora, în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului, independent de posibilitatea reală ca aceste scopuri să fie atinse într-un interval de timp previzibil.
Raportat la întreaga activitate infracțională a inculpatului Dinu, astfel cum aceasta a fost prezentată, Curtea apreciază arestarea sa preventivă pentru cel puțin 30 de zile este proporțională, fiind de natură a dovedi că autoritățile statului acționează pentru a-și proteja cetățenii. Aceeași concluzie se impune și în ceea ce îl privește pe inculpatul Semeniuc, acesta fiind cel care, prin intermediul cunoștințelor sale, i-a facilitat inculpatului Dinu discuțiile de la Moscova cu persoanele respective și a participat la aceste discuții”, a explicat judecătorul de la Curtea de Apel București decizia în cazul celor doi.
Cu toate că cei șase inculpați fac parte din aceeași grupare, Comandamentul ”Vlad Țepeș”, și au fost conectați la aceleași idei care urmăreau schimbarea modului de organizare a României ca stat democratic, suveran și independent, judecătorul a concluzionat că arestarea a patru dintre ei – Atitiene, Lupu, Mateescu și Șofran – ar fi disproporționată și a dispus pentru ei luarea măsurii controlului judiciar.
“Situația este diferită în cazul celorlalți 4 inculpați. După cum am arătat, în privința acestora nu există nicio probă care să dovedească vreo întâlnire efectivă cu vreun reprezentant al Federației Ruse în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului. Probele dovedesc că cei patru inculpați au participat la diferite festivități organizate de Ambasada Rusiei, context în care au existat o serie de interacțiuni protocolare cu cei care își desfășurau activitatea acolo.
De asemenea, se mai face referire în cuprinsul referatului la 2 discuții telefonice între Mateescu Ștefan și Ignatiev Evgheni, adjunctul atașatului militar al Federației Ruse, din 18 ianuarie și 14 februarie 2025. Conținutul uneia nu este nici măcar prezentat, iar în cea de-a doua se face referire la transmiterea unor invitații pentru participarea la o ceremonie.
Având în vedere multitudinea aspectelor care trebuie lămurite de procuror (astfel cum acestea au fost menționate) și ținând seama și de imposibilitatea Comandamentului «Vlad Țepeș» de a orchestra efectiv o lovitură de stat în lipsa unei schimbări importante a situației internaționale, Curtea apreciază că privarea de libertate a acestora este disproporționată. Având în vedere circumstanțele personale ale acestora, în opinia judecătorului de drepturi și libertăți, buna desfășurare a urmăririi penale se poate realiza și prin plasarea acestora în control judiciar”, se arată în motivarea deciziei de la Curtea de Apel București.
Foto: Alexandru Dobre / MEDIAFAX FOTO
CITEȘTE ȘI: