Alcoolul, REFUGIUL adolescenților nefericiți și problemă de sănătate publică. Psiholog: „Creierul nu este format total, sunt în pericol, vulnerabili”

Zilele trecute, un elev a fost găsit inconștient în baia unei școli din Capitală, după ce consumase alcool. Cazul nu este singular, iar în multe situații, tinerii ajung protagoniștii unor incidente în timp ce se află în stare de ebrietate. Datele confirmă realitatea și arată că 25% din băieți și 20% dintre fetele sub 15 ani s-au îmbătat măcar o dată, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, realizat în 36 de țări, pe o durată de 12 ani. 

Mihaela Dinu, psiholog clinician la organizația Salvați Copiii, și Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental și analist comportamental, au vorbit pentru Gândul despre pericolul consumului de alcool excesiv în rândul adolescenților, dar și despre repercusiunile acestui viciu asupra sănătății fizice și psihice a tinerilor și a copiilor.

Alcoolul, mecanism de reglaj emoțional? Creierul adolescenților și abuzul de alcool

Consumul de alcool în rândul tinerilor a devenit deja o problemă majoră de sănătate publică în Uniunea Europeană, cu rate alarmante de consum excesiv episodic la adolescenții cu vârste cuprinse între 15 și 16 ani. Majoritatea copiilor și adolescenților încearcă alcoolul în timpul liceului, însă înainte de a împlini vârsta legală pentru consum.

SPORT Gabriela Ruse – Elina Svitolina, 0-6, 2-6 la Rouen! Românca se oprește în semifinale

23:05

SPORT Rapid, UMILITĂ în Giulești! „Îmi vine să plâng și acum pentru meciul cu Dinamo”

23:03

Specialiștii consultați de Gândul susțin că adolescenții care consumă alcool sunt mai expuși riscurilor de comportamente periculoase, cum ar fi violența, autoagresivitatea, tendința de suicid. Psihologii susțin că adolescentul nu trebuie să consume alcool până când creierul lui nu este format în totalitate, structurile sale fiind vulnerabile și puse în pericol.

În plus, adolescenții care beau sunt mai susceptibili de a avea probleme la școală, lucru care poate fi constatat din anumite comportamente ale tinerilor consumatori.

Specialiștii trag un semnal de alarmă și asupra faptului că un consum excesiv de alcool poate duce la modificări pe termen lung ale creierului. Consumul de alcool la o vârstă fragedă poate transforma un adolescent într-un adult dependent de alcool.

România și Marea Britanie sunt în topul țărilor europene unde se consumă cel mai mult alcool, arată un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică din 2023. Studiul a comparat consumul din 33 de țări membre ale organizației. Asttfel, 40% dintre bărbații români recunosc că au trecut prin episoade de consum excesiv, în timp ce 36% dintre românii intervievați consumă alcool în exces, arată studiul.

Potrivit Institutului Național pentru Abuzul de Alcool și Alcoolism, în 2023, 28,1 milioane de adulți cu vârsta de 18 ani și peste aveau o tulburare legată de consumul de alcool, afecțiune care poate avea un impact negativ asupra sănătății fizice și mentale, dar și asupra relațiilor, potrivit informațiilor americanaddictioncenters.org. 

„Nu există concert fără consum de alcool excesiv în rândul adolescenților”

Mihaela Dinu, psiholog clinician la organizația „Salvați Copiii”, susține că, de cele mai multe ori, aceste comportamente ale adolescenților – consumul de alcool, droguri și tutun de la vârste fragede – arată nivelul de educație al societății, dar mai ales o lipsă de educație în ceea ce privește un stil de viață sănătos.

„Sau, dacă vreți, ne putem referi și la modelele parentale sau la modelele culturale pe care le au copii, adică la ceea ce văd în jur, în primul rând la familia de origine și apoi la familia extinsă, în societate, la evenimente care se petrec în societate.

Nu există concert fără consum de alcool în rândul tinerilor și aș spune un consum excesiv de alcool, pentru că, de fapt, asta este și îngrijorarea. Adolescentul nu trebuie să consume alcool până când creierul nu este format în totalitate, deoarece structurile sale sunt puse în pericol, sunt vulnerabile.

Noi am lansat o cercetare în 2024. Este un sondaj de opinie pe care l-am făcut în online, cu copii cu vârste între 10 – 17 ani, pe care i-am întrebat tocmai despre consumul substanțelor psihoactive, consumul de alcool și de tutun. 3% dintre ei au afirmat că au consumat substanțe psihoactive, asta în ultima săptămână, pentru că i-am întrebat pe o perioadă de timp. Trei din zece copii au afirmat că știu pe cineva care a consumat substanțe, ponderea crescând în rândul adolescenților de la patru din zece copii. Deci, iată că în rândul adolescenței consumul este mult mai mare.

Îngrijorător este și faptul că ei ne indică consumul în grupul de egali, adică prieteni sau colegi de școală, ceea ce arată o incidență ridicată de consum în mediul școlar și în proximitatea copiilor.

Din concluziile aceluiași studiu menționez că sunt copii cu vârste peste 14 ani care consumă în număr mare alcool și tutun. Astfel, 27% ne-au afirmat că au consumat alcool, 19% au fumat țigări obișnuite, 11% tutun încălzit, iar 16% au vapat în ultima săptămână. Am observat o diferență pe sexe – consumul de alcoolul este mai răspândit în rândul băieților – 22% versus 18% în rândul fetelor”, a explicat psihologul Mihaela Dinu.

Tinerii spun că alcoolul și substanțele psihoactive le consumă mai ales când sunt nefericiți

Mihaela Dinu, coordonatorul Centrului de Educație Emoțională și Comportamentală pentru Salvați Copiii, a vorbit și despre starea de nefericire invocată de mulți adolescenți, situație care îi determină în multe cazuri să-și găsească un substitut periculos și care le poate distruge viața pentru întotdeauna.

Specialistul spune că există o îngrijorare cu privire la starea emoțională a tinerilor și a copiilor, explicând, în acest context, importanța contextului familial și accesul la educație.

„Ne întoarcem la contextul familial, la educație, la stilul parental, la dispoziția lor despre cât de fericit sau de nefericit sunt, pentru că ei ne-au declarat că alcoolul și substanțele psihoactive le consumă mai ales atunci când se simt nefericiți. Deci, practic, este un substitut al afectivității. Și atunci ne întrebăm ce se întâmplă cu starea emoțională a tinerilor și a copiilor.

Mă întorc și la ceea ce înseamnă educație în mediul școlar, noțiunile de stil de viață sănătos. Vorbim și despre sănătatea fizică a tinerilor, care va avea efecte și repercusiuni în imediata apropiere – vorbim de organele lor interne care suferă și ele, nu doar despre partea emoțională și despre afectarea creierului.

De asta, educația pentru sănătate o văd ca pe o umbrelă mare în care s-ar putea transmite aceste informații. Sigur, este important ca ele să fie transmise și pe canale media, în mediul școlar și informal, dar și prin luarea unor măsuri necesare la nivel de societate„, a precizat specialistul.

„Climatul din familie influențează traiectoria copilului”

Specialistul a vorbit, în tot acest context, și despre sănătatea emoțională a părinților, un lucru despre care susține că este parte importantă a formării și dezvoltării adolescentului.

„Am vorbit despre sănătatea emoțională a copiilor, dar aș vorbi puțin și despre sănătatea emoțională a părinților. Practic, de contextul familial, de mediul din familie care influențează traiectoria copilului. Și aici vorbim și de situații sociale, vorbim de absența unui părinte din gospodărie, vorbim de lipsa educației sau educația precară a părinților, de capacitatea lor redusă de a transmite aceste informații, în ceea ce privește sănătatea fizică, mentală a copiilor.

Deci, aș corela consumul de alcool și cu echilibrul emoțional al părinților, pentru că sunt primul model. O stare psihică dezechilibrată tinde să caute înlocuitor. Cumva, de asta ne și îngrijorează situația adolescenților, pentru că oricum există niște schimbări în adolescent. Și apoi, dacă mai intervine consumul excesiv care duce la dependență, atunci toate acestea se accentuează”, a mai spus psihologul Mihaela Dinu.

„Adolescenții care consumă alcool sunt mai expuși riscurilor de comportamente periculoase”

Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, psiholog clinician, dar și analist comportamental, a vorbit, în interviul acordat pentru Gândul, despre motivele consumului de alcool în rândul adolescenților și despre pericolele care derivă din acest abuz.

Specialistul recunoaște că alcoolul poate crește riscul de depresie, anxietate și comportamente impulsive sau agresive.

„Adolescența este vârsta schimbărilor, atât fizice cât și emoționale. Apar gânduri și discuții legate de imaginea de sine, sexualitate, alcool, sfidarea regulilor, anturaj. Adolescentul caută, în această perioadă, să se raporteze și să facă parte dintr-un grup, testând limitele și regulile. Spațiul personal este nevoie să fie delimitat și, astfel, se accentuează nevoia de centrare pe sine, care este importantă în această perioadă.

Consumul de alcool la adolescenți este un subiect important și adesea discutat din punct de vedere al riscurilor asupra sănătății psihice. Adolescența este o perioadă de dezvoltare crucială, iar alcoolul poate avea un impact semnificativ asupra acestui proces. 

Alcoolul poate crește riscul de depresie, anxietate și comportamente impulsive sau agresive. De asemenea, adolescenții care consumă alcool sunt mai expuși riscurilor de comportamente periculoase, cum ar fi violență, autoagresivitate, tendința de suicid”, a explicat psihoterapeutul.

„Este în regulă ca adolescenții să refuze alcoolul, fără a se simți excluși sau judecați”

Ana Bogdan a vorbit și despre situația în care adolescenții consumă alcool din dorința de a se integra într-un grup social sau din cauza presiunii grupului, tocmai pentru a-și demonstra apartenența la acel grup. De aceea este cu atât mai important ca adolescenții să primească ajutor din partea specialiștilor și familiei, să învețe metode adecvate de a face față consumului de alcool.

„Unii adolescenți sunt atrași de alcool din dorința de a experimenta noi senzații și de a simți că fac parte dintr-un grup. Alcoolul poate fi văzut ca o modalitate de a evada sau de a face față emoțiilor negative: furia, dezamăgirea, stările de tristețe accentuate. Creierul adolescentului este în dezvoltare, iar alcoolul poate influența negativ acest proces de dezvoltare.

Consumul frecvent sau excesiv de alcool poate duce rapid la dependență, iar aceasta poate fi mai dificilă de gestionat, având efecte pe termen lung asupra sănătății psihice. Adolescenții trebuie să învețe să facă față presiunii grupului și să înțeleagă că este în regulă să refuze alcoolul fără a se simți excluși sau judecați.

Este important ca adolescenții să primească ajutor din partea specialiștilor și familiei, să învețe metode adecvate de a face față consumului de alcool. Părinții ar trebui să creeze un mediu în care adolescenții se simt confortabil să discute, este esențial să fie deschiși și să nu judece, pentru ca adolescenții să se simtă în siguranță”, a explicat psihoterapeutul.

„Părinții trebuie să stabilească limite clare și consistente în ceea ce privește consumul de alcool”

Specialistul susține că părinții, dar și profesioniștii, trebuie să recunoască semnele unui consum problematic, cum ar fi schimbări bruște de comportament, izolare socială sau performanță scăzută la școală.

Ana Bogdan a subliniat că discuțiile deschise, fără judecată, sunt fundamentale pentru ca adolescentul să se simtă sprijinit și nu criticat, creând astfel un spațiu de comunicare eficient.

„În concluzie, consumul de alcool la adolescenți reprezintă un risc semnificativ pentru sănătatea lor și pentru dezvoltarea lor pe termen lung. Este important ca tinerii să fie educați despre efectele alcoolului și să aibă sprijinul părinților în a face alegeri sănătoase. Cu o colaborare activă între părinți, școli și profesioniști, adolescenții pot fi mai bine pregătiți să facă alegeri sănătoase și să înțeleagă pericolele consumului de alcool.

Părinții trebuie să stabilească limite clare și consistente în ceea ce privește consumul de alcool, explicând de ce este important să evite consumul de alcool la o vârstă fragedă și ce riscuri sunt implicate. Ei ar trebui să fie exemple pozitive în ceea ce privește consumul de alcool, promovând un comportament responsabil și echilibrat”, a mai spus psihologul Ana Bogdan.

Copiii cu vârsta peste 14 ani consumă în număr mare alcool și tutun

Trei din 10 copii afirmă că știu pe cineva care a consumat substanțe psihoactive, droguri, ponderea crescând la patru din 10 în cazul adolescenților.

Îngrijorător este că indică pe cineva din grupul de egali (prieten sau coleg de școală), ceea ce arată incidența ridicată a consumului în mediul școlar sau în proximitatea copiilor, potrivit unei anchete Salvați Copiii România din 2024. Același studiu arată și că:

• aproape unu din trei adolescenți afirmă că a consumat alcool în ultima săptămână;
• aproape jumătate dintre copiii peste 14 ani au fuma sau vapat în ultima săptămână;
• copiii de vârstă mică, băieții și copiii din mediul urban afirmă în măsură semnificativ mai ridicată că sunt fericiți, liniștiți sau energici, pe când copiii cu vârsta peste 14 ani, fetele și cei din mediul rural, că sunt stresați, demoralizați sau deprimați;
• copiii cu vârsta peste 14 ani consumă în număr mai mare alcool și tutun. Astfel, 27% afirmă că au consumat alcool, 19% au fumat țigări obișnuite, 11% tutun încălzit, iar 16% au vapat, în ultima săptămână;
• dintre cei care spun că au consumat personal, cei mai mulți susțin că au făcut acest lucru de mai multe ori – peste jumătate dintre ei -, iar substanța cea mai consumată este canabisul, urmată de ecstasy și LSD.

Cum arată datele privind consumul de alcool în rândul adolescenților din UE

Conform unor date publicate în 2024, mai mult de o treime (37,4%) dintre adolescenții din Uniunea Europeană au raportat consum episodic excesiv de alcool cel puțin o dată în ultimele 30 de zile. Este important de precizat că prin consum episodic excesiv se înțelege consumarea a cinci sau mai multe băuturi alcoolice cu o singură ocazie. Această rată este dublă față de cea a adulților, unde doar 18,7% au raportat episoade de consum excesiv, scrie Euronews.com, citând un studiu realizat de OECD.

• Ratele de consum episodic excesiv în rândul adolescenților variază considerabil între statele membre ale UE, de la un minim de 8% în Islanda la un nivel alarmant de 59% în Danemarca. În general, țările nordice s-au descurcat mai bine, Islanda, Norvegia, Suedia și Finlanda raportând cele mai scăzute rate.
• Danemarca a înregistrat cea mai mare prevalență a consumului excesiv în rândul minorilor, potențial legată de politicile mai permisive de control al alcoolului și de limitele legale mai mici pentru achiziționarea anumitor băuturi alcoolice.
• În afara țărilor nordice, doar Portugalia s-a încadrat în lista națiunilor cu rate sub 25% ale consumului excesiv în rândul adolescenților. La polul opus, Germania, Austria, Slovacia și Croația au înregistrat rate care depășesc 45%.
• România se află la mijlocul clasamentului, cu 37%, atunci când vorbim despre consumul de alcool în rândul adolescenților.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Tragediile tăcute ale adolescenților. Un psiholog vorbește deschis despre primele semne care trădează strigătul de ajutor al tinerilor

EXCLUSIV | Fenomenul violenței în școli: mai mulți părinți susțin că un elev își terorizează colegii. Conducerea școlii crede că ”nu sunt acte de violență în adevăratul sens”, Inspectoratul vede situația ca pe o ”tendință de șicanare”  

Două fete de 15 ani din Hunedoara s-au SINUCIS sărind de la 20 de metri. Una și-a sunat mama înainte de gestul extrem

Bullying-ul și mitul psihologului școlii arată cifre îngrijorătoare: Unu din patru copii a fost umilit în fața colegilor. ”Școala nu a prioritizat sănătatea emoțională a copiilor”

Un elev de 15 ani din București a ajuns în COMĂ alcoolică la spital. Minorul a fost găsit în stare de inconștiență în toaleta școlii

„Sunt trist, dar mă accept așa cum sunt!” DRAMELE adolescenților povestite de un psihoterapeut. Izolarea și suicidul, pericole în jurul tinerilor

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele