Liderii Coaliției de guvernare au depus, marți, în Parlament, proiectul de lege pentru modificarea pensiilor speciale, într-un gest menit să salveze tranșa de 230 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Inițiativa vine din partea „liderului informal” al Coaliției, Crin Antonescu, și este semnată de Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian. (detalii AICI)
Premierul Marcel Ciolacu a transmis, printr-o postare pe Facebook, că măsura este necesară pentru a corecta inechitățile din sistemul de pensii și pentru a respecta angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene.
„România nu își poate permite să piardă 230 de milioane de euro din PNRR! De aceea, astăzi, la inițiativa liderului informal al Coaliției, Crin Antonescu, am depus la Parlament, împreună cu Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian, un proiect de modificare a Legii pensiilor speciale.
Acest proiect are ca scop corectarea inechităților dintre pensionari, atât din perspectiva contributivității, cât și a vârstei de pensionare – 65 de ani pentru toți, inclusiv pentru cei „speciali”. Sunt încrezător că președintele Crin Antonescu va promulga această lege, care răspunde uneia dintre cele mai mari nemulțumiri din societatea românească. România are nevoie de un președinte mediator, un om al dialogului, un președinte care să construiască o punte între stat și cetățeni”, a transmis marți liderul PSD și premierul României.
Potrivit expunerii de motive, „se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2026 judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani”.
„De asemenea, pentru personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea proiectul de lege are în vedere ajustarea procentului care stă la baza stabilirii cuantumului pensiilor de serviciu, de la 80% din baza de calcul cât este în prezent, la 65% determinând reducerea decalajului dintre pensiile de serviciu şi cel al pensiilor de asigurări sociale de stat”, mai precizează inițiatorii proiectului de lege depus marți în Parlament.
PROIECTUL DE LEGE – AICI
EXPUNEREA DE MOTIVE – AICI
Oficialii CSM precizează – printr-un comunicat de presă după informațiile prezentate în spațiul public referitoare la proiectul de act normativ asumat de coaliția de guvernare, de natură să modifice din nou legislația referitoare la pensionarea judecătorilor și procurorilor – că nu a fost consultat în niciun fel cu privire la un astfel de demers și nu are cunoștință de conținutul acestui proiect.
„Luând în considerare rolul constituțional de garant al independenței justiției care revine Consiliului Superior al Magistraturii, dar și principiul cooperării loiale care trebuie să guverneze relațiile dintre autoritățile publice, Consiliul atrage atenția că orice modificare a legislației privind drepturile magistraților se poate face numai cu respectarea standardelor constituționale în materie și, în orice caz, în urma unui dialog autentic și onest cu reprezentanții sistemului judiciar”, au transmis marți reprezentanții CSM.
Consiliul a precizat că nu poate fi ignorat faptul că reglementarea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost amendată de dată recentă, în anul 2023 fiind adoptată Legea nr. 282/2023 prin care s-a stabilit soluția normativă potrivită sub aspectul pensiilor magistraților, cu asigurarea garanțiilor adecvate din perspectiva acestei componente financiare a independenței justiției, situație care a avut efectul stabilizator în privința resurselor umane din sistemul judiciar.
„Orice reluare a dezbaterilor publice referitoare la pensia de serviciu readuce în actualitate riscul revenirii la situația extrem de dificilă cu care sistemul judiciar s-a confruntat în anii anteriori pe fondul acelorași incertitudini ale magistraților în privința statutului lor, fapt care ar conduce la un real blocaj la nivelul instituțiilor autorității judecătorești. În același timp, lipsa de transparență care însoțește demersul normativ preconizat este, la rândul său, de natură să accentueze incertitudinile magistraților și riscurile pe care acestea le pot genera din perspectiva stabilității resursei umane”, au subliniat reprezentații magistraților. (citește mai multe AICI)
Foto: Andreea Alexandru – Mediafax
CITEȘTE ȘI: