ACCIDENT PASAJUL LUJERULUI. Câți oameni au depus la RATB cereri pentru despăgubiri. Poliția a început audierile

Un număr de 34 de persoane au depus la Regia Autonomă de Transport București (RATB) cereri de despăgubiri în urma accidentului din Pasajul Lujerului din Capitală din dimineața zilei de 10 mai în care au fost implicate trei tramvaie ale liniei 41. „Noi nu cerem persoanelor acte doveditoare. RATB va înștiința asiguratorul RCA (Astra Asigurări -.n.red,) cu privire la solicitările de despăgubire primite de la persoanele prejudiciate”, a declarat pentru gândul Brândușa Raeceanu, purtătorul de cuvânt al RATB.

Potrivit RATB, unul dintre tramvaie a rămas defect pe linie, al doilea a oprit la timp în spatele primului, însă cel de-al treilea nu a reușit să frâneze și le-a lovit pe celelalte două.

116 persoane s-au prezentat la spital, în urma accidentului

Pe de altă parte, la Poliție sunt în derulare audierile persoanelor care se aflau în tramvaiele implicate în accident. „De la spitale ni s-a raportat un număr de 116 persoane care s-au prezentat la unitățile spitaliceștie și care au declarat acolo că au fost în tramvaiele implicate în accident. În două luni de la accident victimele pot depune plângere la Poliție sau la Parchet în cadrul dosarului penal instrumentat. Prima victimă, o femeie cu piciorul în ghips, s-a prezentat la Poliție vineri, a doua zi după accident”, au declarat pentru gândul reprezentanții Brigăzii Rutiere a Poliției Capitalei care au adăugat că „va fi un dosar greu, stufos, pentru că vorbim de multe victime”.

Cincisprezece victime au făcut plângere în cazul vatmanului

Ministerului Public a anunțat joi că cincisprezece victime ale accidentului din Pasajul Lujerului, dintre care patru au fracturi costale, de tibie sau de mandibulă, au făcut plângere prealabilă în cazul vatmanului, acestea fiind audiate de procurori.

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 au audiat până în prezent 15 victime ale accidentului din Pasajul Lujerului, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Public remis agenției Mediafax.

RATB, marcată de subfinanțare cronică. Angajații, nevoiți să-și cumpere din banii lor piese

Cât privește cauzele accidentului din Pasajul Lujerului, oficiali ai Primăriei Capitalei au invocat inclusiv subfinanțarea RATB din ultimii ani.

Gândul a realizat o analiză privind activitatea Regiei Autonome de Transport București (RATB) care funcționează la „cote de avarie” din cauza unei subfinanțări cronice, se „mândrește” un parc cu un grad de uzură medie de 63%, iar angajații sunt nevoiți deseori să cumpere din banii lor anumite piese – cum ar fi becuri de diverse tipuri – pentru a putea ieși pe trasee.

Astfel, RATB a primit în acest an de la Primăria Capitalei pentru investiții o sumă de câteva ori mai mică decât cea solicitată.

Investiții aprobate de 4,5 ori mai mici decât necesarul estimat

Concret, pentru 2012 valoarea programului de investiții propus de RATB pentru a fost de 237.470.000 lei (circa 53 de milioane euro), dar suma aprobată de Consiliul General al Municipiului București a fost de 52.043.000 lei (11,8 milioane euro), de 4,5 ori mai mică decât cea solicitată de RATB, potrivit datelor furnizate gândul de reprezentanții Regiei.

„RATB a fundamentat un program multianual de investiții care cuprinde înlocuirea autobuzelor și troleibuzelor cu norma de utilizare depășită, construcția de tramvaie noi, precum si extinderea Sistemului de Management al Transportului Public. Pentru anul 2012 au fost prevăzute 10 autobuze, 20 de troleibuze și 15 tramvaie noi”, au precizat pentru gândul reprezentanții companiei.

În urma Hotărârii Consiliului General al Municipiului București a fost aprobată pentru 2012 construcția în uzina RATB a opt tramvaie Bucur și achiziționarea unui număr de cinci troleibuze.

Viceprimarul general Mircea Raicu: Primăria a tăiat din subvenții, de la an la an

La rândul lor, unii dintre oficialii Primăriei Capitalei sunt de părere că, drept consecință a lipsei banilor, mijloacele de transport aflate în parcul Regiei ajung astfel să fie implicate în accidente precum cel din dimineața zilei de 10 mai, din Pasajul Lujerului.

Viceprimarul Mircea Raicu a declarat recent, pentru gândul, că, deși din datele preliminare accidentul de la Lujerului are cauze umane, cea mai mare problemă a RATB este „subfinanțarea cronică”.

„Este vorba de o subfinanțare cronică la RATB. Primarul general nu a dat banii necesari, a tăiat de la subvenții an de an, iar banii i-a folosit în altă parte. Totul a culminat anul trecut, când am aprobat prin hotărâre de Consiliu 26 de milioane de lei în plus și a refuzat să-i vireze de am ajuns în situația ca autobuzele să circule fără cauciucuri de iarnă, nerespectându-se normele de siguranță”, a spus Raicu.

Pe de altă parte, unele surse susțin că în cazul în care nu ar exista subvenția la RATB, prețul titlului de transport ar fi de trei ori mai mare.

Cât privește parcul RATB, Raicu a precizat că din cele 1.200 de autobuze, 1.000 sunt noi, în privința tramvaielor mai este nevoie de cumpărarea a circa 300, iar în cea a troleibuzelor ar fi necesară achiziționarea a încă 200. În 2010, RATB avea un parc de 513 tramvaie, 302 troleibuze și 1.333 autobuze.

Din raportul de activitate al Regiei pe 2010 reiese că parcul din dotarea Regiei are un grad de uzură medie de 63%, mai exact un grad de uzură de 72% la tramvaie, 77% la troleibuze și 56% la autobuze.

Aceeași sursă mai relevă că în 2010 era modernizată 53,3 % din lungimea căii de rulare a tramvaielor.

Sindicatele: „Sunt probleme cu sistemul de frânare”

Reprezentanții sindicatelor din RATB recunosc că din cauza subfinanțării regiei există probleme.

„Nu este normal ca salariații (RATB-n.red.) să-și cumpere anumite piese pentru a putea circula – de exemplu, becuri de diferite tipuri. Sunt probleme cu sistemele de frânare, perii pentru motoare, ulei, unsoare, perne de aer, oglinzi retrovizoare, rulmenți, bară direcție, cap bară, piese pantograf, amortizoare, diferite tipuri de butoane, becuri far, stop frână, vopseluri, diluant, materiale curățenie”, declara în februarie 2011 Vasile Zamfir, președinte executiv al SLTC „Speranța”, comentând că activitatea RATB se desfășoară la „cote de avarie”.

Întrebat dacă și în prezent există asftel de probleme, precum cele cu sistemele de frânare și cele de lipsă a dotărilor, așa cum menționa anterior de Vasile Zamfir, președintele SNTC „Speranța”, Vasile Petrariu, a confirmat pentru gândul că, din păcate, din cauza subfinanțării sunt încă asemenea probleme”.

În urmă cu un an, președintele președinte executiv SLTC „Speranța”, Vasile Zamfir, atrăgea atenția că se fac eforturi deosebite pentru a menține în circulație în stare de siguranță parcul de vehicule al RATB. Zamfir a spus că aceste eforturi înseamnă printre altele și descompletarea vehiculelor trase pe dreapta pentru anumite defecte, pentru a le scoate și a le menține în circulație pe celelalte.

RATB în cifre:

– În 2011 RATB a avut o cifră de afaceri aproximativ 152 milioane de euro, față de 167 milioane euro în 2010 și 168 milioane euro în 2009.

– RATB avea la sfârșitul anului 2011 un număr de 11.066 angajați, 11.677 angajați în 2010 și 11.994 salariați în 2009.

– Veniturile totale ale RATB în 2009 au fost de 929.427.705 lei (221,1 milioane euro), față de 927.008.462 lei (220 milioane euro) în 2010, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor.

– Datoriile totale ale RATB au fost de 253.094.095 lei (60 milioane euro) în 2010, față de 279.819.126 lei (66 milioane euro) în 2009.

– Profitul exercițiului financiar al RATB a fost de 15.596 lei în 2009, pentru 2010, datele raportate Ministerului Finanțelor nu precizează nici o valoare a profitului exercițiului financiar.

Raport RATB: Numărul tamponărilor a crescut cu 50%

Pe de altă parte, din raportul de activitate al RATB pe 2010 reiese că numărul tamponărilor în care au fost implicate vehiculele regiei a cunoscut o creștere în 2010 cu 48,93%, față de numărul înregistrat în anul 2009.

Motivul: „indisciplina personalului de bord care nu a respectat distanța de mers, nu a adaptat viteza la condițiile de trafic sau nu s-a asigurat la manevra de mers înapoi”. Cifrele pe 2011 nu sunt disponibile.

Ce este sistemul de management al transportului public

Deși pe 240 de autobuze, 38 de tramvaie și 33 de troleibuze au fost montate, în urmă cu doi ani, conform unui raport RATB, echipamente de monitorizare care le conferă prioritizare la circulația prin cele peste 100 de intersecții din Capitală incluse în sistemul de monitorizare video, reprezentanții RATB spun că se confruntă cu o lipsă a informațiilor de poziționare în timp real a vehiculelor, iar capacitatea de dispecerizare a vehiculelor este limitată.

„De asemenea au fost montate echipamente de monitorizare a vehiculelor pe un număr de 240 de autobuze, 38 tramvaie și 33 troleibuze ce le conferă prioritizarea circulației la traversarea celor 109 intersecții (incluse în sistemul de monitorizare video – n.red.)”, relevă raportul RATB.

Concret, proiectul Sistemului de Management al Transportului Public constă în:

– Modernizarea semaforizării în intersecțiile de pe căile principale utilizate de mijloacele de transport public și o parte din pasajele pietonale;
– Echiparea intersecțiilor cu detector de trafic și cameră video;
– Echiparea vehiculelor de transport public și a celor de intervenție cu echipamente de comunicație radio, precum și a depourilor și autobazelor;
– Conectarea în rețea a intersecțiilor, a stațiilor de pe liniile de transport public, a vehiculelor de transport în comun, a depourilor, a autobazelor și a vehiculelor de intervenție;
– Implementarea sistemelor software pentru managementul de trafic (în intersecție, pe vehicule, în autobuze și depouri și în centrele de control);

Astfel, sistemul de management al transportului public colectează date de localizare de la vehicule. Datele sunt folosite pentru cererile de prioritate și la calcularea timpilor de sosire ce sunt trimiși către diverse stații. Sistemul identifică întârzierea și timpul sosirii după numărul serviciului și numărul stației.

Un astfel de sistem este corelat cu sistemul de management al traficului la nivelul orașului, care colectează date în timp real de pe rețeaua de drumuri. El folosește datele pentru a calcula nivelul congestiei pe fiecare drum și date despre fluxul de trafic (vehicule/oră). Legăturile sunt identificate folosind un sistem intern de numerotare.

Fără finanțare de doi ani

Reprezentanții RATB au precizat pentru gândul că extinderea Sistemului de Management al Transportului Public a fost propusă spre aprobare și în anul 2011, însă nu a fost aprobată.

RATB a propus proiectul pentru extinderea acestui sistem în scopul rezolvării următoarelor probleme existente:

– Lipsa completă a informațiilor de poziționare în timp real a vehiculelor. Lipsa acestor informații duce la imposibilitatea regularizării circulației și la creșterea întârzierilor față de programul stabilit
– Lipsa unui canal de comunicații direct cu șoferul. În cazul accidentelor, blocajelor, în trafic, devierilor de trafic, nu există un mecanism de transmitere rapidă a informațiilor
– Capacitatea de dispecerizare a vehiculelor este limitată. Nu există aplicații de management a programului de circulație și a șoferilor. Lipsa acestor aplicații duce la dificultăți în planificarea vehiculelor și a șoferilor și în optimizarea rutelor.

„În prezent, este curs de extindere sistemul de management al traficului general inclusiv al transportului public denumit UTC – PTM (Urban Transport Control – Public Transport Management), astfel că perioada următoare numărul intersecțiilor monitorizate va crește până la 140 unități”, se menționa în raportul pe 2010

„În sistem este inclusă și monitorizarea video a 109 de intersecții principale ale Capitalei ce furnizează în timp real dispeceratului PTM informații despre traficul din zona supravegheată. Prin aceste sisteme ce monitorizează în timp real circulația rutieră în vederea evitării blocajelor din trafic și pentru prioritizarea circulatiei vehiculelor de transport public”, se mai precizează în raportul Regiei.

Dispeceratul general al acestui sistem de management „funcționează temporar într-un sediu al firmei UTI”.

La finalul anului 2010 într-o ședință a Consiliului de Administrație al RATB s-a aprobat extinderea sistemului PTM pentru întreaga flotă de vehicule. Acest lucru nu a fost pus încă în practică.

RATB nu a onorat solicitarea gândul privind nivelul investițiilor programate inițial și efectuate până în prezent în sistemul de management al traficului.