Principalul sindicat din Germania a obținut pentru membrii săi CEA MAI MARE CREȘTERE SALARIALĂ DIN ULTIMII 20 DE ANI

IG Metall, cel mai mare sindicat din Germania, a obținut cea mai consistentă creștere salarială din ultimii 20 de ani, de 4,3%, care, potrivit analiștilor, va sprijini consumul din cea mai mare economie europeană și va contribui la ajustarea dezechilibrelor care au cauzat tensiuni în zona euro.

Cei 3,6 milioane de membri IG Metall, din industria germană, au obținut, în urma negocierilor care s-au încheiat la finele săptămânii trecute cea mai mare creștere salarială din 1992, când sindicatul a determinat angajatorii să acorde o majorare de 5,4%, transmite Reuters.

Creșterea de 4.3% a fost acordată pentru cele 12 luni din perioada 1 mai 2012 – 30 aprilie 2013, iar acordul dintre sindicat și angajatori pune capăt unor negocieri tensionate, presărate cu greve care au afectat producția industriei germane.

Acordul vine în urma intervenției în premieră a liderilor politici germani, care după o perioadă îndelungată de tăcere autoimpusă au cerut explicit, în repetate rânduri, creșteri salariale semnificative în sectorul privat.

Majorarea lentă a salariilor din Germania este considerată de mulți economiști una dintre principalele surse de dezechilibru din zona euro, care au accentuat efectele crizei datoriilor de stat.

Creșterea medie nominală a salariilor din Germania a fost de 1% din 2007 până în prezent, față de 2,7% la nivelul zonei euro, medie influențată și de nivelul din cea mai mare economie europeană.

Deși salariile de la periferia zonei euro, afectată de criză, sunt în scădere, germanii se bucură în acest an de o economie robustă, condiții bune pe piața muncii și apeluri politice la creșteri salariale, rar întâlnite în Germania.

Printre politicienii care au susținut creșterea salariilor se numără și ministrul Finanțelor, Wolfgang Schaeuble, care a declarat recent că veniturile germanilor ar trebui să crească mai accentuat față de restul Europei.

„Acordul salarial obținut de IG Metall este un nou semnal clar că era creșterilor foarte moderate de venit a luat sfârșit. Asta ajută statele de la periferie să recâștige din pierderea de competitivitate suferită în raport cu zona euro, de la introducerea monedei până la criza datoriilor de stat. Însă zona euro ca întreg pierde atunci când competivititatea Germaniei scade”, comentează economistul șef al Commerzbank, Joerg Kraemer, referindu-se la impactul creșterilor salariale asupra prețurilor practicate de exportatorii germani.

Creșterea veniturilor germanilor ar trebui să ridice cererea pentru importuri din UE, iar economiștii consideră că, pe termen lung, majorarea costului muncii în Germania va sprijini competitivitatea bunurilor produse în alte state europene.

Angajatorii din industria germană vor suferi costuri suplimentare de aproximativ 7 miliarde euro, iar acordul ar putea servi drept precedent pentru alte negocieri tensionate dintre sindicatele germane și companii.

Analiștii consideră însă că alte sindicate mai mici, din sectoare cu o performanță mai slabă decât industria germană, nu vor putea să obțină majorări salariale atât de consistente.

Printre membrii IG Metall se numără angajații concernelor auto Volkswagen, Daimler și BMW.

În luna martie, bugetarii germani au obținut o creștere salarială de 6,3% pentru următoarele 24 de luni, care va costa statul aproximativ 7 miliarde euro.

Rata inflației din Germania a fost, în ultimii 10 ani, de aproximativ 2% pe an. Creșterile salariale sub rata inflației din această perioadă au crescut competitivitatea economiei germane și au contribuit la menținerea șomajului la niveluri reduse. În prezent, rata șomajului din Germania este la minimul ultimilor 20 de ani.