STUDIU MAI. Paradoxul corupției la români: șpaga este cea mai gravă problemă a țării, dar nu și dacă o dai la medici

Corupția este cea mai gravă problemă a României, după lipsa locurilor de muncă, cred deopotrivă cetățenii simpli și cei angajați în administrația publică locală. Cu o singură excepție: cadourile și „atențiile” sunt binevenite atunci când sunt date medicilor.

Rezultatele „Studiului privind corupția din administrația publică locală”, realizat de Ministerul Administrației și Internelor, arată că cetățenii (87,5%), precum și funcționarii publici (75,8%), percep nivelul corupției drept ridicat și foarte ridicat. Studiul a fost realizat în paralel, atât printre cetățeni, cât și printre funcționari publici angajați în instituțiile administrației centrale și locale.

Ambele categorii de intervievați au indicat un top al celor mai corupte instituții, în percepția lor. Astfel, la nivel central, Guvernul este văzut ca cel mai corupt (aproape 30% din respondenți), urmat de Parlament, sistemul de sănătate și instanțele de judecată. La nivel local, Consiliul Județean este perceput drept cea mai coruptă instituție, urmat de serviciile de sănătate. Primăriile nu au fost incluse în studiu, pentru că, legal, acestea nu sunt încadrate ca instituții ale administrației publice, a explicat Petru Țăgorean, directorul Unității Centrale pentru Reforma Administrației Publice.

ACTUALITATE TRAGEDIE cumplită pe DN13. Trei tineri, cu vârste între 19 și 22 de ani, au MURIT într-un accident rutier în Brașov

11:15

ECONOMIE INS: PENSIA medie lunară a crescut cu 6,4% în trimestrul III, la 2.582 lei; numărul mediu de pensionari a ajuns la 4.965 milioane

11:15

În ciuda conștientizării fenomenului extins de corupție și a dezaprobării sale, majoritatea celor intervievați au considerat că sunt de acord cu oferirea de cadouri  sau bani către medici, în proporție de 70%.

La nivelul Ministerului Administrației și Internelor, cele mai corupte instituții sunt percepute Poliția de Frontieră, Poliția și Serviciul Permise de Conducere și Înmatriculări. Percepția este similară atât printre cetățeni, cât și printre angajații administrației publice.

Marile divergențe de percepție apar între cetățeni și funcționarii publici atunci când vine vorba despre evaluarea activității funcționarilor. Astfel, în timp ce funcționarii consideră, în proporție de peste 77% că au un comportament decent și în interesul cetățenilor, cetățenii au aceeași părere doar în proporție de 31,5%.

De asemenea, cetățenii reclamă indiferența funcționarilor (37%) și afișarea unui comportament superior (24,6%), în timp ce funcționarii percep aceste probleme într-o măsură mult mai mică: 14,7%, respectiv 7,4%. Rezultatele arată că cetățenii au mică încredere în funcționari și în modul în care aceștia le reprezintă interesele, susține studiul MAI.

Un alt capitol al studiului făcut de MAI arată care sunt cauzele corupției, așa cum le văd pe de o parte cetățenii, pe de alta funcționarii publici. Diferențele sunt, din nou, semnificative.

Astfel, cetățenii consideră că principala cauză a apariției corupției este lipsa sancțiunilor pentru corupție (83,7%), urmată de ineficiența structurilor de control și de intervenția factorilor politici în activitatea autorităților publice.

De partea cealaltă, angajații din administrația publică susțin că principala cauză pentru apariția corupției este nivelul scăzut al salariilor (80,8%), urmată de intervenția factorilor politici în activitatea autorităților publice și de lipsa sancțiunilor pentru faptele de corupție.

Studiul MAI a fost realizat pe o perioadă de un an și jumătate și a costat 2,07 milioane de lei (aproximativ 500.000 de euro), sumă acoperită în proporție de 85% din fonduri europene.

Au fost intervievate direct peste 4.500 de persoane din rândul cetățenilor și peste 9.800 de angajați ai autorităților publice locale (actuali și foști primari, viceprimari, consilieri locali, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai ONG-urilor, reprezentanți ai consiliilor județene, ai administrației publice locale din comune, orașe și municipii, ai structurilor de combatere a corupției, precum și 600 de jurnaliști).