SITUAȚIA ROMILOR DIN ROMÂNIA. Doar 10% dintre romi au lucrat constant în ultimii doi ani. 90% dintre toți cei care susțin că lucrează muncesc de fapt „la negru”

Doar zece la sută dintre romi au avut constant un loc de muncă în ultimii doi ani și deși 50 la sută afirmă că lucrează pe cont propriu, în realitate, 90 la sută dintre aceștia lucrează la negru, rezultă din studiul „Situația romilor în România”, prezentat, joi, de Fundația Soros.

Inițiatorii proiectului arată că structura ocupațională a romilor indică în continuare un grad scăzut de integrare pe piața muncii, de doar 35,5 la sută.

Alți 36 la sută dintre romii chestionați au precizat că ar dori un loc de muncă și 28 la sută au spus că sunt inactivi.

„Este un nivel scăzut al ocupării în comparație cu cel național. La nivelul populației generale din România, rata ocupării era în 2011 de 58 la sută, iar rata șomajului de 7,6 la sută. Ponderea romilor care au un loc de muncă stabil este semnificativ mai mică: doar 10 la sută dintre cei intervievați au lucrat permanent în ultimii doi ani, iar 51,5 la sută din eșantion declară că nu au lucrat niciodată în ultimii doi ani. 38 la sută din persoanele ocupate lucrează ca muncitori necalificați, 32 la sută au ocupații calificate (muncitori, vânzători, comercianți), nouă la sută sunt muncitori în agricultură, în timp ce 13 la sută au ocupații tradiționale rome”, se arată în studiu.

Inițiatorii studiului afirmă că disponibilitatea respondenților de a munci continuă să fie semnificativă, 76 la sută dintre cei care nu sunt ocupați spunând că vor să înceapă imediat să lucreze primesc o ofertă.

Femeile practică în proporție mai mare decât bărbații meseriile tradiționale și se regăsesc frecvent în ocupații care presupun îngrijirea persoanelor în dificultate, a copiilor sau în cea de mediator școlar sau sanitar.

Cât privește tinerii, aceștia au un grad mai mic de ocupare pe piața muncii, 20 la sută dintre cei cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani se declară inactivi, iar 42 la sută spun că sunt șomeri.

„Categoria persoanelor care nu desfășoară activități economice este largă și cuprinde casnici, pensionari, persoane aflate în incapacitate de muncă, beneficiari de ajutor social și persoane fără ocupație/șomeri. Structura pe genuri a celor neocupați și inactivi arată că 70 la sută dintre femei se încadrează în această categorie. (…) Modalitatea principală de căutare a unui loc de muncă constă în apelul la rude, prieteni (55 la sută), 46 la sută contactează direct angajatorii și doar unu la sută face demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu”, se mai arată în studiu.

Inițiatorii studiului spun că nivelul scăzut de educație face parte din cercul vicios al sărăciei și al dependenței care cuprinde lipsa de acces gratuit la serviciile de sănătate, locuire în condiții improprii și discriminare.

De altfel, studiul arată că doi din zece copii romi nu merg la școală, cel mai frecvent motiv invocat fiind cel legat de lipsa resurselor financiare, iar 25 la sută dintre adulții de peste 16 ani declară că nu știu să scrie și să citească.

„Femeile sunt într-o mai mare măsură afectate de analfabetism, existând o diferență de 10 la sută între ele și bărbați în ceea ce privește capacitatea declarată de a scrie și a citi. Grupa de vârstă cu cele mai multe persoane care declară că nu știu să scrie și să citească sunt cei între 25 și 34 de ani (29 la sută), urmați de cei între 35 și 44 de ani (23 la sută). 70 la sută dintre cei care declară că nu știu să scrie și să citească provin din mediul rural”, rezultă din studiu.

De altfel, 23 la sută din populația de romi cuprinsă în studiu nu au absolvit nicio școală, 26 la sută au terminat primele patru clase și 34 la sută doar gimnaziul.

În ceea ce privește dimensiunea fenomenului de migrație a populației rome, din totalul celor chestionați, 75 la sută declară că nu au efectuat nicio deplasare în străinătate.

Întrebați dacă intenționează să se deplaseze în afara țării în următorul an, 69 la sută dintre cei intervievați au răspuns negativ și 27 la sută afirmativ.

„Munca este principala motivație a deplasării, ceea ce indică faptul că migrația romilor este una economică, marcată de lipsa resurselor și de efortul căutării acestora în afara granițelor. Aproape 65 la sută dintre cei plecați au vârste cuprinse între 18 și 39 de ani. Proporția celor de peste 50 de ani este redusă, iar migranții de peste 60 de ani sunt mai degrabă excepții”, rezultă din studiu.

Trei sferturi dintre romii care au experiența deplasării în străinătate au revenit acasă după șase luni sau mai puțin, iar majoritatea a locuit mai puțin de trei luni în străinătate, date care, în opinia realizătorilor studiului, indică mai degrabă un comportament de migrație bazat pe plecări și reîntoarceri frecvente, decât pe stagii lungi de ședere în străinătate.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.100 de subiecți, auto-identificați, provenind atât din comunități compacte, cât și din cele disipate, marja de eroare a sondajului fiind de +/- 2,7%, la un nivel de încredere de 95 la sută.