Astfel, National Bank of Greece, care deține în România Banca Românească, a primit 6,9 miliarde euro, Piraeus Bank a încasat 5 miliarde euro, EFG Eurobank, proprietarul Bancpost, a obținut 4,2 miliarde euro, iar Alpha Bank 1,9 miliarde euro.
Injecția a fost efectuată prin obligațiuni emise de Fondul European de Stabilitate Financiară și a consolidat rezervele de capital aproape epuizate ale National Bank of Greece, Alpha Bank, EFG Eurobank Ergasias și Piraeus Bank.
„Recapitalizarea punte a celor mai mari patru bănci grecești a fost finalizată prin transferul de fonduri de 18 miliarde euro de la Fondul Elen de Stabilitate Financiară. Injecția de capital reface rata de adecvare a capitalului a acestor bănci și le asigură accesul la lichidități de la Banca Centrală Europeană și Eurositem. Băncile dispun acum de suficiente resurse financiare pentru a sprijini economia reală”, se arată într-un comunicat transmis luni seara de ministerul elen al Finanțelor.
Comunicatul confirmă informațiile apărute luni pe surse în presă privind finalizarea recapitalizării băncilor grecești.
Fondul Elen de Stabilitate Financiară a fost înființat în Grecia pentru a distribui către bănci fondurile destinate recapitalizării, primite de la UE în cadrul acordului de finanțare externă.
Surse guvernamentale au declarat pentru Reuters că statul elen ar putea trage 3 miliarde euro din fondurile rămase neaccesate în cadrul primului program de finanțare externă, derulat din mai 2011 până în martie 2012, pentru a acoperi cheltuielile bugetare, dacă încercările de revigorare a colectării de venituri ar eșua.
O altă sursă guvernamentală de la Atena a afirmat săptămâna trecută că veniturile la bugetul de stat afișează în luna mai o scădere de peste 10% față de nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut. Mai mulți oficiali greci au avertizat anterior că statul ar putea rămâne fără bani de pensii și salarii până la finele lunii iunie.
Cele 3 miliarde euro amintite se află într-un cont intermediar la Fondul Elen de Stabilitate Financiară.
Grecia trece prin cel de-al cincilea an consecutiv de recesiune, marcat de turbulențe politice majore după alegerile din 6 mai, care nu au rezultat în stabilirea unei coaliții de guvernare, alimentând temerile că țara ar putea ieși din zona euro.
Băncile elene sunt afectate sever de criză, suferind retrageri semnificative de depozite în paralel cu pierderile înregistrate în urma restructurării parțiale a datoriei statului elen, care aproape le-a epuizat rezervele de capital.
Fondul Elen de Stabilitate Financiară, finanțat de guvernele zonei euro și de FMI, trebuie să injecteze un total de 50 miliarde euro în băncile grecești, primind în schimb acțiuni, cu obiectivul pe termen lung de a reprivatiza instituțiile.
Detaliile planului de recapitalizare a băncilor grecești nu sunt cunoscute, acestea urmând să fie stabilite de viitorul guvern, care ar trebui stabilit în urma alegerilor programate pentru 17 iunie. Printre aceste detalii se numără și numărul de acțiuni și/sau obligațiuni convertibile care vor fi emise de bănci în schimbul fondurilor de urgență.