Negrițoiu, șeful ING: DEPRECIEREA DE ACUM A LEULUI ESTE SPECULATIVĂ. Care sunt punctele vulnerabile ale României în cazul unui „Grexit”

Deprecierea leului este în principal speculativă, spre deosebire de 2008 când a existat o repoziționare investițională, iar ieșirile de capital erau legitime, însă BNR nu-și va mai permite să transfere presiunile în piața monetară și să crească dobânzile, afirmă directorul ING Bank, Mișu Negrițoiu.

„Nu avem o problemă internă care să ducă la deprecierea leului. Acum deprecierea vine aproape exclusiv din problemele zonei euro și din presiunea speculativă. Este o situație diferită decât cea din 2008 – 2009, când deprecierea a fost mai degrabă sub presiunea repoziționării investițiilor străine și a ieșirilor de lichidități de pe piața locală. Atunci, pentru că toți s-au repoziționat internațional, au fost ieșiri de capital legitime. Investiții care au fost în România și care au plecat și care vroiau să-și vândă banii. Astăzi nu este, azi nu avem ieșiri de capital din România pentru că nici capital pe termen scurt nu mai prea mai este. Nu prea mai are cine să plece, ca să zicem așa. Și atunci deprecierea este de natură speculativă. Dacă n-ar fi contextul euro și european, n-ar fi aceeași presiune pe depreciere”, a declarat la ProTV directorul general al ING Bank, invitat în emisiunea „După 20 de ani”.

În toamna anului 2008, cu doar o lună înainte de alegerile generale, BNR a reușit să stopeze deprecierea leului prin pârghia lichidității, drenând aproape în totalitate disponibilul de pe piață, ceea ce a avut ca efect creșterea dramatică a dobânzilor bancare, care au rămas la niveluri înalte mai mult de un an.

Rugat să explice cum funcționează aceaste operațiuni speculative, Negrițoiu a arătat că există instituții financiare „care fac bani din bani”, fonduri specializate, ca hedge fund-urile care se duc și cumpără valute, fac arbitraj valutar, în diferite piețe diferite zone și ulterior revând.

„Nu se întâmplă în România (operațiunile speculative – n.r.). Sunt operațiuni care transced granițele, dar ele se văd în operațiunile pe care le fac băncile locale pentru că ele sunt interfața, ele execută aceste operațiuni”, a completat șeful ING Bank.

Este sau nu cursul „ținut” de BNR

Potrivit lui Negrițoiu, a spune că Banca Națională a României „ține cursul” este simplist, dar banca centrală nu poate să ignore componenta importantă a creditelor în euro în total portofoliu, care depășesc 60% din sold.

„Desigur că intervine, desigur că-l protejează, are resurse cu care poate să limiteze deprecierea. Nu poate s-o facă în totalitate și asta se vede. Dar BNR cheltuiește niște bani cu protejarea cursului. Pe de altă parte, nu-i va fi așa de ușor presiunea cursului s-o transmită pe piața monetară. Asta s-ar solda în dobânzi mai mari la lei și nu cred că BNR își permite acum să crească dobânzile”, a afirmat Negrițoiu.

El a adăugat că tot mai multe bănci centrale încearcă să ajute la ieșirea din criză și chiar la reluarea creșterii economice, apreciind că România nu are în prezent o problemă de inflație sau de șomaj.

Negrițoiu a spus anterior că rata de schimb s-ar putea îndrepta ușor spre nivelul de 5 lei/euro, indiferent dacă Grecia iese sau nu din zona euro, iar presiunile pe euro și monedele din regiune vor continua în următorii ani.

Șeful ING a arătat că deși problema cea mai presantă a Europei este Grecia, slăbiciuni se regăsesc în toate țările din Sudul Europei și toate statele de la periferia zonei euro.

Negrițoiu crede că deși situația ar putea fi ținută sub control, dialogul va fi prelungit, fără îmbunătățiri rapide, fundamentale, pe termen scurt, iar presiunile pe euro și monedele din zonă vor continua.

BNR a anunțat vineri o referință pentru dolar de 3,6231 lei, un nou record istoric, iar pentru euro cursul a coborât, la 4,4648 lei/euro.

Moneda națională a încheiat săptămâna trecută în jurul nivelului de 4,47 lei/euro, ceea ce indică o depreciere mult sub nivelul consemnat de valutele din regiune.

Pe piețele externe, cotația maximă a monedei naționale s-a apropiat de 4,5 lei/euro, prag după care analiștii spun că deprecierea ar fi mult mai abruptă.

Negrițoiu: Nu cred că România va avea creștere economică anul acesta

Economia va stagna, cel mai probabil, în acest an, întrucât consumul nu-și va reveni suficient, iar exporturile vor avea o contribuție negativă atât în 2012, cât și 2013, consideră directorul general al ING Bank, Mișu Negrițoiu.

„Creșterea în acest an este o mare problemă. Prognoza noastră era 0,8%, acum și mai limitată. Dacă o să avem o economie stabilă anul ăsta probabil o să fie bine. Pentru că la noi creșterea venea în principal din consum, exporturile nu contribuie anul ăsta, poate chiar contribuție negativă, poate și anul viitor. Probabil nici nu vom avea creștere economică anul ăsta, mai degrabă stagnare”, a declarat Negrițoiu la ProTV, invitat în emisiunea „După 20 de ani”.

Mai mult, directorul ING Bank spune că se continuă presiunile asupra mediului privat, întrucât recesiunea, din păcate, nu s-a terminatm și se resimt aceste lucruri la nivelul sistemului bancar.

„La clienți și la companii lucruri care trebuia de mult rezolvate și să iasă la suprafață n-au ieșit. Suntem la fel de alerți ca acum doi ani în ceea ce priveșrte creditele neperformante și preformanăța economică”, a completat Negrițoiu.

Guvernul și FMI estimează pentru acest an o creștere economică de 1,5%.

Cum va fi afectată România de eventuala ieșire a Greciei din zona euro

Ieșirea Greciei din zona euro va pune în primul rând problema finanțării portofoliului de credite deținut de băncile cu capital elen, estimat la 5-7 miliarde euro, BNR fiind capabilă să acopere acest deficit, spune directorul ING, Mișu Negrițoiu, arătând că și banca sa ar putea prelua împrumuturi.

„Eu am văzut discuțiile din piață și materialele din Ziarul Financiar privind dimensiunea dezastrului dacă Grecia iese din zona euro sau nu. După părerea mea, influențele asupra cursului sunt apropiate. Dacă Grecia iese din zona euro, ceea ce nu cred, cel puțin nu în viitorul apropiat, 2-3 ani, dar în situația în care iese, noi avem două probleme mult mai mari decât presiunea pe curs. Una este situația sectorului bancar din România și de fapt cine preia nevoia de finanțare a portofoliului de credit a băncilor grecești în euro, care probabil va fi de 5-7 miliarde euro”, a declarat la ProTV directorul general al ING Bank, invitat la emisiunea „După 20 de ani”.

Potrivit lui Negrițoiu, România are un eficit de finațare, împărțit diferit pe bănci și chiar pe zone.

„Statistica arată că băncile grecești au cel mai mare deficit de finanțare. Vă uitați la portofoliul de credite și depozitele pe care le au de pe piață. Diferența este finanțată cel mai probabil de la băncile mamă, sau a fost finanțată prin piața Greciei, având în vedere accesul limitat al acestor bănci pe alte piețe de euro. În același timp, structura acestor credite este pe termen mediu și lung, mai ales dacă ne gândim la creditele impotecare. Aceste credite au fost finanțate pe termen scurt când au fost acordate, pentru că nu găsești nicăieri finanțare pe 25 de ani”, a continuat Negrițoiu.

Întrebat dacă ING ar fi interesată de preluarea unor portofolii de credite, Negrițoiu a răspuns că o astfel de ipoteză este probabilă, adăugând că băncile grecești își vor reduce din expunere atât prin stoparea acordării de noi credite, cât și prin transferul sau vânzarea unor portofolii de finanțări.

Ieșirea Greciei din zona euro „nu e o discuție”

„Nu e o discuție, nimeni nu discută asta, nici măcar băncile grecești nu discută ce fac în situația când nu mai sunt în euro, sau ce fac în general. N-am auzit pe piață de bănci grecești care sunt de vânzare, cu excepția ATE Bank, care e marginală, ca să spun așa, și nici n-am auzit că băncile grecești au inițiat discuții să ofere portofolii de credite. În condițiile în care ele apar pe piață, probabil o să ne uităm la acestea. Dar asta e problema ieșirii, cineva trebuie să preia nevoia de finanțare care este în jur de 5-7 miliarde și ați văzut că noi am avut o opinie că BNR are resusrse suficiente și poate s-o facă, dacă o face printr-o bancă punte sau altceva. E o problemă importantă, serioasă că România trebuie să preia portofoliul de credite”, a comentat șeful ING Bank România.

Negrițoiu spune că piața financiară din România se confruntă în premieră cu o astfel de situație, în care resursele sunt pe primul loc, până în 2009 dominând preocuparea de cum și câte împrumuturi să acorzi și mai puțin cum să le finanțezi.

„După criză s-a schimbat totul în materie de finanțare. S-au schimbat abordările naționale în ceea ce privește economisiriile proprii și țările nu mai lasă să migreze resursele așa de mult. Țări care au excese de lichiditate înainte le plasau cu mai mare ușurință în străinătate. În al doilea rând, s-a înrăutățit perspectiva de risc, nu mai există aceeeași încredere în buna funcționare a piețelor naționale. Cine mai are încredere în cine acum? Nici nu mai știi dacă este Italia, dacă e Spania, dacă e …Probabil cu excepția Germaniei este foarte greu să te pronunți explicit că nu se întâmplă ceva într-o țară sau alta. Asta întăutățește transferul resurselor”, a explicat Negrițoiu.

El crede că problema europeană este înrăutățită tocmai de existența unui deficit de economisire pe termen lung în multe state din regiune.

Cu toate acestea, Negrițoiu consideră că ieșirea greciei din zona Euro nu va schimba cu mult condițiile de finanțare de pe piața internă nici pentru firme și nici pentru companii, care oricum sunt restrictive în prezent, mai ales că direcția merge spre creditarea în lei în detrimentul celei în euro.

În ceea ce privește clienții băncilor grecești care au credite, șeful ING apreciază că aceștia nu vor avea de suportat costuri mai mari în cazul ieșirii Greciei, dar nici să nu se aștepte ca cineva să le facă vreo concesie.

Negrițoiu a spus anterior că rata de schimb s-ar putea îndrepta ușor spre nivelul de 5 lei/euro, indiferent dacă Grecia iese sau nu din zona euro, iar presiunile pe euro și monedele din regiune vor continua în următorii ani.

Șeful ING a arătat că deși problema cea mai presantă a Europei este Grecia, slăbiciuni se regăsesc în toate țările din sudul Europei și toate statele de la periferia zonei euro.

Negrițoiu crede că deși situația ar putea fi ținută sub control, dialogul va fi prelungit, fără îmbunătățiri rapide, fundamentale, pe termen scurt, iar presiunile pe euro și monedele din zonă vor continua.

Băncile elene care au activități și în România, ajutate recent de statul grec

Statul elen a distribuit recent o infuzie de capital de 18 miliarde euro către cele mai mari patru bănci grecești instituțiile de credit redobândind astfel accesul la operațiunile de refinanțare ale Băncii Centrale Europene (BCE).

Astfel, National Bank of Greece, care deține în România Banca Românească, a primit 6,9 miliarde euro, Piraeus Bank a încasat 5 miliarde euro, EFG Eurobank, proprietarul Bancpost, a obținut 4,2 miliarde euro, iar Alpha Bank 1,9 miliarde euro.

Cele patru mari bănci elene au înregistrat pierderi totale de aproape 28 miliarde euro în urma restructurării datoriei de stat a Greciei, contabilizate la nivelul anului trecut. Pierderile au epuizat aproape în totalitate rezervele de capital ale instituțiilor.

Băncile elene controlează aproximativ 13% din activele sistemului bancar din România. Pe piața românească sunt prezente, pe lângă cele mai mari patru instituții de credit din Grecia, și subsidiarele locale ale Emporiki Bank (controlată de grupul francez Credit Agricole) și ATEBank.