De ce n-au fost în stare chinezii să construiască 50 de km de autostradă în Europa. „N-au auzit în viața lor de așa ceva”. VIDEO

Deși în țara lor autostrăzile, podurile, stadioanele și blocurile apar peste noapte, chinezii au mari probleme când vine vorba de construit peste hotare. Wall Street Journal prezintă un caz aproape de neconceput: o companie din China nu a fost în stare să construiască, în trei ani, 48,2 de kilometri de autostradă în Polonia.

În anul 2009, compania chineză Covec a câștigat un contract de construcție a unui tronson de autostradă în Polonia, pe autostrada A2, care leagă Berlinul de Varșovia. Lucrarea ar fi trebuit să fie un prilej pentru chinezi de a se face cunoscuți în Occident, după ce ani întregi au construit autostrăzi numai în țara lor sau în țări mai puțin dezvoltate din Africa sau Asia, scrie WSJ. Cu toate acestea, la trei ani de la câștigarea contractului și cu doar câteva zile înaintea începerii Campionatului European de fotbal din Polonia și Ucraina, autostrada nu este gata.

La început, compania Covec părea candidatul perfect pentru construcția tronsonului de autostradă: portofoliul său cuprindea cea mai înaltă clădire din Shanghai, iar prețul cerut pentru lucrarea din Polonia era de două ori mai mic decât cel pe care polonezii se așteptau să-l plătească. Valoarea contractului era de 360 de milioane de euro, adică în jur de 7,2 milioane de euro pe kilometru, scrie WSJ. Suma cerută de compania chineză era atât de mică, încât celelalte firme participante la licitație au protestat la adresa guvernului polonez, spunând că firma chineză nu are cum să iasă în câștig după construcție și că sigur este ceva necurat la mijloc.

Chinezii au adus pe autostradă un inginer specializat în căi ferate, care nu vorbea engleză

În faza de planificare a construcției, totul a mers bine, iar Covec și-a respectat termenele, scrie WSJ. Problemele au apărut când a venit vorba de construcția propriu-zisă: supervizor al lucrărilor a fost numit un inginer chinez care nu vorbea nicio limbă străină și care era specializat în căi ferate, nu în autostrăzi. În plus, inginerul nu lua nicio decizie pe cont propriu: el le spunea subordonaților că are nevoie de aprobări de la sediul central din Beijing, chiar și pentru achiziționarea unui xerox, notează sursa.

O altă problemă majoră a fost că, în Uniunea Europeană, spre deosebire de China sau Africa, fiecare etapă a construcției unei autostrăzi trebuie documentată, iar anumite standarde trebuie îndeplinite, scrie WSJ. Spre exemplu, pe sub autostrada din Polonia trebuiau construite, din loc în loc, tuneluri prin care să treacă broaștele și iepurii. „Chinezii probabil că nu au auzit de așa ceva în viața lor”, susține jurnalistul James Areddy, care locuiește în China.

El spune că, în China, guvernul pune două condiții când vine vorba despre realizarea unui drum sau a unei construcții: să fie gata la timp și să nu se depășească bugetul. În rest, nu îi interesează mijloacele prin care se ajunge la realizarea unei lucrări, însă acest lucru nu este valabil și în Uniunea Europeană, subliniază Areddy.

În primăvara lui 2011, Covec nu mai avea fonduri, plățile către muncitori au început să întârzie, iar lucrările s-au oprit. Inginerul care a preluat proiectul a cerut încă 250 de milioane de euro pentru terminarea autostrăzii, ceea ce ar fi însemnat un cost total cu 70% mai mare decât cel licitat la început. La numai câteva ore după această cerere, guvernul polonez a reziliat contractul cu Covec și a angajat o companie europeană care să termine proiectul, scrie WSJ.