Băncile spaniole au nevoie urgentă de recapitalizare în plină forță, spun liderii industriei bancare

Băncile spaniole au nevoie urgentă de ajutor financiar direct, în plină forță, iar Europa nu își mai poate permite să trateze criza cu jumătăți de măsură, consideră șefii unor mari bănci și grupuri financiare, citați de Bloomberg.

„Trebuie să se facă (recapitalizarea băncilor spaniole – n.r.) în plină forță”, spune Christian Clausen, președintele Federației Bancare Europene și director general al Nordea, cea mai mare bancă suedeză.

Recapitalizarea băncilor spaniole a devenit obstacolul cheie care trebuie depășit de liderii europeni, iar rezolvarea crizei din Spania ar calma piețele, a afirmat el într-un interviu pentru Bloomberg.

Bancherii și-au intensificat eforturile de a convinge Europa să acționeze pentru soluționarea crizei financiare din Spania, care riscă să îngenuncheze a patra economie a zonei euro în timp ce politicienii europeni nu reușesc să se pună de acord privind strategia și măsurile care ar trebui adoptate.

Comisia Europeană s-a pronunțat în luna mai în sprijinul propunerii de a oferi băncilor spaniole injecții directe de capital din fondurile europene de urgență, idee respinsă de Germania, care preferă susținerea indirectă a instituțiilor financiare, prin intermediul guvernului spaniol, care ar trebui să accepte condiții de austeritate în schimbul ajutorului.

Băncile spaniole au „credite problematice” de 184 miliarde euro înaintate dezvoltatorilor imobiliari în perioada de „boom”. Antonio Lopez Isturiz, unul dintre liderii Partidului Popular European, a declarat joi la TVE că instituțiile de credit din Spania au nevoie de ajutoare de până la 100 miliarde euro.

Ministrul Finanțelor din Norvegia, Sigbjoern Johnsen, cere de asemenea ca UE să treacă la acțiune, avertizând că situația amenință stabilitatea piețelor financiare norvegiene.

„Este important să reușească să construiască o linie de apărare mai solidă în jurul băncilor. Problemele dintr-o țară se revarsă rapid către alte economii. Norvegia este afectată prin evoluția costurilor de finanțare ale băncilor locale în perioade de incertitudine”, a afirmat oficialul.

Fitch a retrogradat joi Spania cu trei trepte, de ;a „A” la „BBB”, cu două nivele deasupra categoriei „junk”, și a crescut estimările privind costul salvării băncilor de la colaps la 100 miliarde euro. Agenția de rating anticipează că economia spaniolă va rămâne în recesiune până la sfrșitul anului viitor.

Președintele Comitetului de Supraveghere Bancară de la Basel, Stefan Ingves, a declarat că Europa trebuie să acționeze rapid dacă vrea să calmeze piețele. Recapitalizarea băncilor spaniole trebuie însoțită de restructurarea sistemului financiar din țară, consideră el.

„Trebuie să o facă, într-un fel sau altul. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Numai așa poți face ceața să se ridice”, a afirmat Ingves.

Aceleași opinii sunt împărtășite de președintele grupului HSBC Holdings, Douglas Flint, care la înlocuit recent pe Charles Dallara la președinția Institutului pentru Finanțe Internaționale, cel mai mare grup de lobby al băncilor și instituțiilor financiare la nivel mondial.

„Problema imediată este recapitalizarea băncilor acolo unde piețele o consideră necesară, și efectuarea acțiunii într-un mod care transmite încredere, adecvat și corect”, spune bancherul britanic.

Clausen, președintele Federației Bancare Europene, a adăugat că instituirea unei uniuni bancare europene ar fi „un pas în direcția corectă”. Liderii europeni discută coordonarea reglementărilor bancare și garantarea depozitelor la nivelul zonei euro, practic formarea unei uniuni bancare prin intermediul căreia reglementarea instituțiilor de credit să cadă în sarcina unor organisme europene, și nu a guvernelor naționale.

Un astfel de proiect ar trebui acompaniat de o mai strânsă integrare fiscală, însă aceste măsuri nu ar reprezenta o soluție pe termen scurt pentru Spania, a afirmat el.

Mai mulți lideri europeni, inclusiv președintele BCE Mario Draghi și președintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, susțin formarea unei uniuni bancare. Președintele UE, Herman Van Rompuy, vrea să prezinte, la summit-ul UE de la sfârșitul lunii iunie, propuneri privind „fundația” unei integrări mai profunde a economiilor din zona euro.

Comisarul european pentru piața internă și servicii financiare, Michel Barnier, a declarat că planurile includ înființarea unei rețele de fonduri naționale finanțate de bănci, destinate stabilizării instituțiilor de credit afectate de criză. Barnier consideră că măsurile sunt necesare pentru combaterea practicilor de risc excesiv din sectorul bancar și „apărarea” contribuabililor de povara unor noi bailout-uri.

Oficialul a adăugat că orice proiect de uniune bancară ar trebui să includă toate cele 27 de state membre, iar guvernele să aibă opțiunea să nu participe..

Ingves, președintele Comitetul de la Basel, notează că aceste planuri rămân în ceață.

„Când vorbești despre o uniune bancară, conceptul este vag. Nu ne spune prea multe, din câte văd eu, în privința modului în care vor fi influențate, de la caz la caz, diverse bănci din diverse țări, iar problemele actuale impun o astfel de abordare”, consideră el.

Barnier propune ca guvernele naționale să colecteze anual o anumită sumă de la bănci, pentru a asigura un fond „minimal” care să poată fi accesat oricând pentru stabilizarea unui creditor aflat în criză. Autoritățile ar câștiga astfel timp pentru a putea elabora măsuri mai profunde, care să rezolve situația.

„Pe termen scurt, primul lucru pe care trebuie să-l facem este să stingem incendiul din Spania. Recapitalizarea băncilor spaniole ar calma piețele”, a mai spus Clausen.