Valorificarea rezervelor interne, accesarea fondurilor UE și atragerea de resurse externe vor spori potențialul de creștere economică la 4-4,5%, de la estimările actuale de 2-2,5%, dar deteriorarea resursei umane poate eroda acest potențial, apreciază Daniel Dăianu, consilier onorific al premierului, informează Mediafax.
„Valorificarea rezervelor interne, prin reforme interne, atragerea de fonduri UE și atragerea de resurse din exterior pot duce la un potențial de creștere de 4-4,5%, de la probabil 2-2,5% acum. Trebuie să se evite însă situațiile rele în Europa. Dacă va fi recesiune în Europa, ne va afecta potențialul de creștere. Contează enorm pentru România deciziile care se iau la nivelul UE. Conteaza și ce facem acasă, dar contează enorm și contextul macro”, a declarat Dăianu, la conferința „Cei mai mari jucători în economie”, organizată de Ziarul Financiar.
El a adăugat că potențialul de creștere economică a României s-a diminiat de la 5-5,5% la 2-2,5%.
„Potențialul de creștere va fi erodat în continuare dacă nu combatem deteriorarea educației, a capitalului uman. Acesta este activul cel mai important pentru o economie și avem o mare problemă din cauza deterioarea capitalului”, a arătat Dăianu.
În același timp, el a apreciat că România este un caz singular în Europa în ceea ce privește efectul asupra evoluției economiei a investițiilor publice.
„Am cheltuit 5% din PIB în investiții, dar cu efecte reduse, de 2-3% asupra PIB. Este un caz singular în Europa”, a explicat Dăianu.
În opinia sa, capacitatea României de a avea o creștere mai consistentă a economiei este limitată și de mediul extern, care potrivit lui Dăianu este neprietenos și nu tolerează României ce li se tolerează altora.
Pe altă parte, Dăianu a amintit de dependența României de importuri, ceea ce face ca la orice impulsionare a consumului, unul dintre motoarele de creștere ecomomică, să ducă la majorarea deficitelor structurale ale balanței comerciale.
„Probabil că anul acesta vom avea un deficiat bugetar pe cash de 2,2-2,3%, față de 4,4% anul trecut. Chiar și așa, însă avem deficite structurale importante ale balanței comerciale, care cresc la orice impulsionare a consumului. Avem o slăbiciune structurală, stimularea cererii se duce în importuri, ceea ce nu se întâmplă în Țările baltice, de exemplu”, a arătat Dăianu.
Dăianu este de părere că gestionarea crizei din euro influențează enorm România, însă există rezerve interne mari de eficiență și alocare a resurselor, atât în sectorul public, cât și în privat.
Rezervele interne la care se referă Dăianu sunt fondurile europene, creșterea eficienței cheltuirii banilor publici,colectarea taxelor și impozitelor, prioritizarea investițiilor, reforma companiilor de stat, precum și creșterea cheltuielilor publice.
„Sunt sute, mii de investiții care nu au utilitate, poate doar pentru unii politicieni sau unele companii la nivel local, dar nu pentru economiei. Creșterea cheltuielilor publice cu aproape 4% ar putea să mărească rata de creștere economică de la 2-2,5% la 3-3,5-4-4,5% din PIB peste câțiva ani”, a apreciat Dăianu.
El spune că România are nevoie de politici industriale, prin reformarea companiilor de stat, privatizarea managementului acestora și prin încurajarea investițiilor noi.
„Sunt multe investiții mari, dar sunt blocate. Există intenții importante de investiții în România, chiar dacă fluxul investițional a scăzut mult. Sunt proiecte în industrie de mare interes pentru România”, a precizat Dăianu.
În ceea ce privește atragerea de resurse externe, Dăianu spune că deși Europa mai are multe de oferit din acest punct de vedere România ar trebui să țintească și în afara spațiului european.
„România are relații în afara Europei, dar sunt adormite. Ne trebuie o diplomație economică agresivă, sprijinită ți de cercurile private”, a mai spus Dăianu.