Administratorul judiciar: Băncile să nu fie îngrijorate, Hidroelectrica poate plăti ratele la credite

Băncile cu expunere pe Hidrolectrica nu au motive de îngrijorare în privința recuperării banilor, întrucât compania are fondurile necesare pentru achitarea plăților, a declarat agenției Mediafax avocatul Remus Borza, care deține firma Euro Insol, desemnată administrator judiciar al Hidroelectrica.

„Avem bani în cont și plătim, de unde îngrijorarea băncilor? Vrem ca băncile să ne fie parteneri într-o colaborare onestă, bazată pe încredere. Hidroelectrica are bani pentru toate obligațiile de finanțare la termen”, a afirmat Borza.

El a menționat că Hidroelectrica a plătit luni o rată de 2,6 milioane de euro unei bănci, iar în perioada imediat următoare va achita către o altă instituție de credit suma de 12 milioane de euro.

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a intrat în insolvență în 20 iunie, la solicitarea Consiliului de Administrație al companiei.

Consiliul de Administrație a motivat intrarea în insolvență prin scăderea cifrei de afaceri și a creșterii datoriilor, pe fondul unui „dezastru de management” și a secetei din 2011.

Mai mulți bancheri au criticat în termeni duri decizia Guvernului de a introduce în insolvență una dintre cele mai mari companii de stat, menționând printre altele că în urma acestei hotărâri băncile care au creditat Hidrolectrica vor fi nevoite să constituie provizioane, iar investitorii străini vor privi cu neîncredere România.

Directorul general ING România, Mișu Negrițoiu, a afirmat săptămâna trecută că intrarea în insolvență a companiei este „absolut contraproductivă” și reprezintă „o mică jonglerie dâmbovițeană”.

Președintele Bancpost, Mihai Bogza, a declarat că decizia este mai îngrijorătoare pentru România decât rezultatul alegerilor din Grecia, din cauza riscului reputațional al statului, argumentând că nu se răspune „la un șmen cu un șmen”.

La rândul său, Henk Paardekooper, președinte al RBS România a arătat că inrarea în insolvență a fost surpinzătoare, pentru că nu s-a mai întâlnit ceva similar în istoria recentă a României, chiar dacă alte state au ales soluții de acest gen în ultima perioadă.

Directorul general adjunct BRD – Groupe Societe Generale, Claudiu Cercel, a spus că măsura adoptată în cazul Hidroelectrica „se poate interpreta ca un atac la instituția contractului” și ar putea încuraja și alte companii să procedeze la fel.

De asemenea, președintele Raiffeisen, Steven van Groningen, a afirmat că îi e foarte greu să le explice investitorilor străini ce s-a întâmplat la Hidroelectrica și de ce a intrat în insolvență, mai ales că multe alte companii de stat se află într-o situație financiară mult mai gravă.

Agenția de rating Moody’s a retrogradat la mijlocul săptămânii trecute cu patru trepte ratingul Hidroelectrica, la „B2”, cu perspectivă negativă.
Agenția arată, într-o analiză publicată luni, că intrarea Hidroelectrica în insolvență influențează negativ situația financiară a Guvernului și implicit profilul de credit al României, deoarece crește probabilitatea plății datoriilor companiei de la bugetul de stat și întârzie privatizarea.

Reorganizarea Hidroelectrica se va face fără vânzare de active, cu asigurarea stabilității locurilor de muncă și menținerea în integralitate a drepturilor salariaților, potrivit unui acord încheiat vineri de Ministerul Economiei, acționarul majoritar al Hidroelectrica, filiala Hidrosind a Hidroelectrica, Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), Hidroelectrica și administratorul judiciar.

Datoriile pe termen scurt ale Hidroelectrica se ridică 1,1 miliarde lei. De asemenea, compania are datorii comerciale de alte 1,1 miliarde lei.

Hidroelectrica are credite contractate pe termen scurt de la ING (38 milioane lei), Alpha Bank România (80 milioane lei), BRD (300 milioane lei), Citibank Europe (46 milioane dolari), RBS Bank (32 milioane euro), Libra Bank (13,5 milioane lei) și Banca Transilvania (120 milioane lei).
Datoriile pe termen lung sunt în valoare totală de 1,5 miliarde lei, din care 1,42 miliarde lei reprezintă obligații către bănci.

Compania are contracte de finanțare pe termen lung cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (110 milioane dolari), UBS AG (circa 30 milioane franci elvețieni), Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (66 milioane euro), Citi International (75 milioane euro), ING Bank Amsterdam (60 milioane euro), BCR (50 milioane euro) și Unicredit Bank Austria (117,3 milioane euro).
Potrivit bilanțului companiei, profitul net a scăzut anul trecut de 45 de ori, de la 292,3 milioane lei, la 6,4 milioane lei, în condițiile în care veniturile totale au coborât de la 3,41 miliarde lei la 3,18 miliarde lei, iar cheltuielile au urcat de la 3,02 la 3,14 miliarde lei.