„Gulerele albe” din penitenciarele României. Lista politicienilor și oamenilor de afaceri aflați în arest

Cazul condamnării fostului premier PSD Adrian Năstase la doi ani de închisoare, în dosarul „Trofeul Calității”, este cel mai răsunător verdict dat de justiția românească într-un caz de corupție. Mai mulți politicieni și oameni de afaceri cu greutate au fost însă condamnați sau sunt judecați în stare de arest preventiv.

În afară de Adrian Năstase, mai există și alți politicieni care au primit recent condamnări definitive.

Deputatul PNL Virgil Pop, ales la Turda, a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influență. La sfârșitul lunii martie 2012, instanța supremă i-a dat sentința definitivă.

El a fost acuzat că a cerut 80.000 de euro, din postura de consilier județean pe care o deținea în 2007-2008, pentru a-l influența pe președintele Consiliului Județean Cluj să atribuie contracte de instalații electrice în favoarea unei firme. Pop a și primit 130.000 de lei și 30.000 de euro, de la reprezentantul firmei respective.

Pentru a ascunde proveniența banilor, Pop a determinat-o pe administratora unei firme de publicitate (Turdarom Advertising) să întocmească acte fictive cu firma de la care Pop luase banii.

Virgil Pop a cerut de asemenea și 50% din acțiunile la firma Skiland Oradea, în schimbul sprijinului pentru aprobarea cererilor de plată a primei tranșe din contractul de finanțare din fonduri Sapard.

Ioan Avram Mureșan, fost ministru al Agriculturii din guvernarea Convenției Democrate, a fost condamnat definitiv, la sfârșitul lunii mai 2012, la 7 ani de închisoare cu executare, pentru deturnare de fonduri. El are de plătit, împreună cu ceilalți condamnați din dosarul „Sun Oil”, aproape 3 milioane de lei despăgubiri.

Mureșan a fost acuzat că, în perioada 1999-2000, din postura de ministru, a aprobat, alături de alți funcționari, scoaterea din rezerva de stat a peste 5 tone de ulei de floarea soarelui pentru firma Sun Oil din județul Constanța, fără justificări legale.

Mureșan mai așteaptă o sentință definitivă alături de fostul ministru al Agriculturii, Decebal Traian Remeș, în dosarul de corupție denumit de presă „Caltaboșul”. Cei doi au fost condamnați la câte 3 ani de închisoare, însă au contestat sentința.

Fostul primar PDL al Clujului, Sorin Apostu, se află în arest preventiv, fiind judecat pentru 18 acte de luare de mită, 19 acte de complicitate la spălare de bani, 19 acte de complicitate la flas în înscrisuri sub semnătură privată, 21 de acte de trafic de influență, 23 de acte de instigare la spălare de bani și 23 de acte de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Apostu este acuzat că a primit aproape 130.000 de euro mită de la reprezentanții firmelor de salubrizare Brantner Vereș și Rosal, pentru a le menține contractele pe care le aveau cu municipalitatea. Apostu a spălat banii prin cabinetul de avocatură al soției sale, Monica Apostu, judecată și ea în același dosar.

În interceptările din acest dosar, s-a speculat că o parte din mită ar urma să ajungă la fostul premier Emil Boc, însă numele acestuia nu apare în interceptări.

Procurorii au cercetat însă și luări de mită de mult mai mică anvergură în cazul Apostu, cum ar fi perceperea unei taxe de la producătorii de pepeni sau de legume, în schimbul obținerii autorizației de vânzare. Apostu deținea nu mai puțin de 22 de telefoane mobile, pentru a evita interceptările autorităților, susțin procurorii DNA.

Fostul deputat PDL Mihail Boldea se află și el în arest preventiv, fiind cercetat penal pentru constituirea a două grupuri infracționale organizate, în perioada 2006-2011, prin care ar fi încercat să intre în posesia a 9 imobile din Galați, prin falsificarea de acte juridice și prin escrocarea proprietarilor de drept.

Boldea mai este acuzat și că, alături de un alt fost membru PDL, Alexandru Bogdan Boza, a falsificat documente și a pretins unei firme aproape un milion de euro, folosindu-se de ele.

Boldea a fost arestat în Kenya, după ce a dispărut de la domiciliu cu câteva zile înainte ca procurorii DIICOT să ceară arestarea sa.

În ce îi privește pe oamenii de afaceri cu averi importante, două nume grele au fost condamnate recent la închisoare cu executare.

Sorin Ovidiu Vîntu a primit o pedeapsă de un an de închisoare pentru șantajarea omului de afaceri Sebastian Ghiță. În 2011, el l-a forțat pe Ghiță să-i dea 150.000 de euro, sub amenințarea că altfel va denunța un contract între ei. Era vorba despre contractul de management al postului Realitatea TV, unde Ghiță fusese numit manager, cu obligația unor investiții pe mai mulți ani.

Sorin Ovidiu Vîntu este însă judecat și în alte dosare, cum ar fi cel al fostului șef al FNI, Nicolae Popa, care fugise și se ascundea în Indonezia, pentru a evita executarea pedepsei de 15 ani de închisoare pe care o primise în dosarul devalizării FNI. Vîntu este acuzat de favorizarea infractorului, pentru că i-ar fi trimis regulat bani lui Popa în Indonezia și i-ar fi asigurat protecția în țara respectivă.

Totodată, Ministerul Public a dispus redeschiderea dosarelor privind FNI, Banca Agricolă, Banca de Investiții și Dezvoltare și Banca Română de Scont, bazându-se, cel mai probabil, pe date noi apărute din audierea lui Nicolae Popa. Vîntu a fost achitat inițial în aceste dosare, uneori prin prescrierea faptei.

Omul de afaceri Ilie Carabulea, patronul firmei de transport Atlassib și al Băncii Carpatica, a fost condamnat și el definitiv, la un an și 6 luni de închisoare, pentru dare de mită.

El a fost acuzat că l-a mituit pe șeful Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, Florin Apostu, pentru a-l ajuta în promovarea unui recurs în interesul legii, prin influențarea Procurorului General Laura Codruța Kovesi. În 2010, procurorul Apostu a avut în lucru nu mai puțin de 196 de dosare penale privind firmele deținute de Carabulea.

Carabulea i-a oferit procurorului o revizie auto în valoare de 4.000 de lei, precum și dreptul de folosință pentru două mașini de lux – un Audi A8 și un Volkswagen Passat.