Cercetătorii au descoperit o nouă metodă de oxigenare a sângelui, lucru care le-ar permite oamenilor care nu pot respira să se mențină în viață, scrie Daily Mail.
Descoperirea este revoluționară pentru medicină, deoarece elimină necesitatea unor intervenții chirurgicale complexe pentru a-i face pe oameni să respire.
Noua procedură presupune injectarea de molecule de oxigen încapsulate în molecule grase, acestea urmând să ajungă direct în vasele de sânge.
Tratamentul ar asigura încă 30 de minute de viață celor care nu-și pot asigura oxigenul prin intermediul sistemului circulator și nici nu pot fi supuși unei operații pentru a remedia acest lucru.
Meritul pentru realizarea acestui sistem îi revine doctorului John Kheir, de la Spitalul de pediatrie din Boston, care a fost marcat moartea unei fetițe pe masa de operații, din cauza unei pneumonii care a împiedicat oxigenarea creierului în timpul intervenției.
În acel moment, dr. Kheir și-a dat seama că este nevoie de un sistem care să ajute la funcționarea sistemului respirator, prin administrarea oxigenului direct în sânge.
„Am testat mai multe mostre de sânge, le-am amestecat cu aceste microparticule și am văzut cum sângele albastru devine roșu, chiar sub ochii noștri”, a explicat medicul primele experimente.
Totuși, injectarea oxigenului pur, în stare gazoasă, în vasele de sânge s-a dovedit a fi un adevărat fiasco, încă de acum 100 de ani, când au fost făcute primele astfel de experimente. Acesta formează bule de aer periculoase în vasele de sânge.
Medicul american și-a dat seama că este nevoie de o substanță cu ajutorul căreia oxigenul să poată fi injectat în sânge, sub formă lichidă. Soluția o reprezintă moleculele grase, lipidele, care pot capta oxigenul în interiorul lor.
Metoda ar putea fi folosită cu succes în cazul persoanelor care au suferit un accident, care nu pot siferi o intervenție chirurgicală pe loc. Această injecție ar putea fi administrată de paramedici, ca o simplă injecție, în situații de urgență.
Din păcate, substanța nu poate garanta oxigenarea creierului pentru o durată mai mare de 30 de minute, din cauză că ar periclita calitatea sângelui. Totuși, inventatorul ei speră că experimentele viitoare vor ajuta la perfecționarea calităților ei.