USL a discutat retragerea mandatului judecătorilor CC numiți de Parlament sau acțiunea în justiție

Parlamentarii USL au discutat, luni, despre o eventuală acțiune în instanță împotriva judecătorilor Curții Constituționale sau retragerea mandatelor celor numiți de Parlament, după verdictul în cazul reprezentării la Consilul European, rezultatul fiind schimbarea raportului de forțe în CC.

Potrivit unor surse parlamentare, parlamentarii PSD și PNL au discutat, luni, două variante pentru rezolvarea conflictului dintre Parlament și Curtea Constituțională în urma verdictului judecătorilor CC care au stabilit că șeful statului este cel care reprezintă România la Consiliul European și-și poate delega atribuțiile către premier.

Astfel, o variantă luată în calcul de USL este acțiunea în instanță împotriva judecătorilor Curții Constituționale, pentru abuz în serviciu.

Astfel, parlamentarii majorității consideră că judecătorii Curții Constituționale au introdus în decizia privind reprezentarea la Consiliul European concepte și instituții care nu există în legea fundamentală.

Aceștia consideră că în Constituția actuală există instituția președintelui, care este reprezentant al statului român, dar alături de celelalte puteri ale statului, cea legislativă și cea judecătorească.

În plus, USL apreciază că judecătorii Curții Constituționale au încălcat Constituția introducând conceptul de delegare, care nu există în legea fundamentală.

Parlamentarii USL se gândesc, pe de altă parte, la varianta retragerii mandatelor judecătorilor Curții numiți de către legislativ, motivația fiind tot încălcarea legii fundamentale.

Astfel, Parlamentul va putea numi alți judecători în locul acestora, modificând astfel raportul de reprezentare în cadrul Curții Constituționale.

Judecătorii numiți de Parlament sunt: Aspazia Cojocaru – numită în 2004 de Camera Deputaților, Mircea Ștefan Minea – numit în 2010 de Camera Deputaților, Iulia Motoc – numită de Senat în 2010, Ion Predescu – numit de Senat în 2004, Puskas Valentin – numit de Senat în 2007, Tudorel Toader – numit de Camera Deputaților în 2007. Toți au mandate de nouă ani.

Potrivit articolului 61, alineatele 1 și 2 ale Legii de funcționare a Curții Constituționale, judecătorii Curții sunt „independenți în exercitarea atribuțiilor lor și sunt inamovibili pe durata mandatului”, ei neputând fi „trași la răspundere juridică pentru opiniile și voturile exprimate la adoptarea soluțiilor”.

Articolul 67 al aceleiași legi precizează că mandatul de judecător al Curții Constituționale încetează la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces.

De asemenea, mandatul de judecător la CC încetează în situațiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcției de judecător mai mult de 6 luni. O altă situație care poate duce la pierderea mandatului este încălcarea prevederilor art.16 alin.(3), conform căruia „funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară” sau ale art.40 alin.(3) din Constituție, care prevede că „nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică”. .

Un alt caz care are drept consecință încetarea mandatului este încălcarea gravă a obligațiilor prevăzute la art.64. al Legii de funcționare a Curții, potrivit căruia judecătorii CC sunt obligați:
să-și îndeplinească funcția încredințată cu imparțialitate și în respectul Constituției; să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor și să nu ia poziție publică sau să dea consultații în probleme de competența Curții Constituționale; în adoptarea actelor Curții Constituționale să-și exprime votul afirmativ sau negativ, abținerea de la vot nefiind permisă; să comunice președintelui Curții Constituționale orice activitate care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită; să nu permită folosirea funcției pe care o îndeplinesc în scop de reclamă comercială sau propagandă de orice fel; să se abțină de la orice activitate sau manifestări contrare independenței și demnității funcției lor.

În 27 iunie, după ce CC s-a pronunțat cu privire la reprezentarea la Consiliul European, ministrul Justiției, Titus Corlățean, a declarat, că judecătorii Curții Constituționale Augustin Zegrean și Iulia Motoc ar fi incompatibili, motiv pentru care aceștia ar trebui demiși din funcție.

„Președintele CC (Augustin Zegrean, n.r.) s-a antepronunțat cu privire la speța pe care astăzi CC a tranșat-o, cine ar trebui să meargă și cine nu la Bruxelles, în luna mai înainte de votul parlamentului de adoptare a acelei declarații care aproba elementele de mandat ale prim-ministrului. Zegrean a făcut public declarații cu privire la faptul că președintele trebuie sa reprezinte România”, a spus Corlățean.

Astfel, ministrul Justiției a invocat o prevedere din Legea Curții cu privire la faptul că judecătorii nu se pot antepronunța pe subiectele analizate.

De asemenea, Corlățean a susținut că Iulia Motoc ar avea alte trei angajamente internaționale, fapt care ar contraveni, de asemenea, prevederilor legii de funcționare a Curții.

În aceeași seară, Agenția Națională de Integritate a precizat că niciunul dintre cei doi judecători nu se află în situația de incompatibilitate.

A doua zi, Curtea a dat publicității un comunicat în care afirma că atacurile din partea Guvernului și ale altor autorități publice la adresa CC sunt incompatibile cu exercițiul democratic, iar amenințările cu revocarea și orice alt fel de presiuni politice pot impieta în mod grav asupra activității judecătorilor.

„Curtea Constituțională subliniază faptul că aceste atacuri sunt incompatibile cu exercițiul democratic. Amenințările cu revocarea și orice alt fel de presiuni politice din partea Guvernului pot impieta în mod grav asupra activității judecătorilor și a Curții Constituționale în ansamblul său”, se arăta în comunicat.

Cu toate acestea, în aceeași zi, Corlățean a sesizat Curtea Constituțională și Agenția Națională de Integritate cu privire la situația judecătoarei Iulia Motoc de la CC, demnitarul considerând că aceasta se află în incompatibilitate.

În adresele trimise președintelui CC, Augustin Zegrean, și președintelui ANI, Horia Georgescu, ministrul Justiției afirma că, în opinia instituției pe care o conduce, Motoc intră „în sfera de incompatibilitate statuată de norma constituțională și legislativă pentru judecătorii Curții Constituționale”.

Argumentele lui Corlățean erau legate faptul că Motoc este și expert în cadrul Comitetului ONU pentru Drepturile Omului, membru al Consiliului de Administrație al Agenției pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene și membru al Comitetului Consultativ al Convenției-cadru privind protecția minorităților naționale.