Iranul a simulat atacul asupra unei „baze străine”, lansând o serie de rachete balistice

Iranul a lansat o serie de rachete balistice, dintre care unele capabile să atingă Israelul, în cadrul unor exerciții în centrul țării, simulând atacarea unei „baze străine” din regiune, a anunțat presa marți, relatează AFP.

„Rachete (de tip) Shahab 1, 2 și 3, Qiam, Fateh și Tondar au fost lansate în cadrul manevrelor Marele Profet 7”, a anunțat postul de televiziune în arabă Al Alam.

Racheta de tip Shahab 3, cu o rază de acțiune de 2.000 de kilometri, este una dintre rachetele balistice care fac parte din panoplia iraniană capabilă să atingă Israelul sau baze americane din Orientul Mijlociu. Celelalte rachete utilizate în acest exercițiu au raze de acțiuni cuprinse între 200 și 750 de kilometri.

Aceste manevre, cu o durată de trei zile, efectuate de către Gardienii Revoluției, un fel de „gardă pretoriană” a regimului, sunt menite să „transmită un mesaj unor națiuni care s-ar aventura” să atace Iranul, a declarat generalul Amir Ali Hajizadeh, comandantul forțelor balistice iraniene.

Organizate în Dasht-e-Kavir, un deșert din centrul Iranului, unde a fost construită „o replică a unei baze aeriene” aparținând unei „forțe din afara regiunii”, manevrele au ca scop verificarea preciziei și eficienței tirurilor acestor rachete, a precizat Teheranul.

Liderii iranieni amenință în mod frecvent cu lovituri atât împotriva Israelului, cât și asupra bazelor americane de la Golf și din Orientul Mijlociu, dacă Iranul este atacat.

Israelul și Statele Unite au evocat în mai multe rânduri, în ultimele luni, eventualitatea unor lovituri asupra instalațiilor nucleare iraniene, în cazul unui eșec al eforturilor diplomatice depuse de marile puteri cu scopul de a convinge Teheranul să își reducă programul nuclear controversat.

Negocierile au fost reluate în aprilie, după 15 luni de blocaj, însă cele trei runde de negocieri, la Istanbul, Bagdad și Moscova nu au permis ieșirea din imaps, crescând riscurile unei confruntări militare.

Rachetele constituie singurul tip de armament al Iranului capabil să lovească obiective situate în afara frontierelor sale, în absența unei aviații moderne sau unei marine suficient de puternice.