Siret-Bărăgan, canalul mai scump decât autostrada Bechtel, în atenția chinezilor. Care este firma care a încasat 22,8 milioane euro pe km de canal „funcțional” VIDEO

Firme din China sunt interesate să investească în construcția canalului magistral de irigații Siret-Bărăgan.

Reprezentații Ministerului Agriculturii au discutat recent cu investitori chinezi despre realizarea canalului Siret-Bărăgan, partea chineză dorind să știe cum își poate recupera banii, în cazul în care ar decide să investească în acest obiectiv.

„Săptămâna trecută am avut o întâlnire cu o delegație chineză care are un apetit pentru astfel de investiții. Cel mai importat lucru pe care l-a cerut partea chineză a fost modul de amortizare a investițiilor. În acest obiectiv al canalului Siret-Bărăgan sunt implicate trei ministere, respectiv Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului și Ministerul Agriculturii”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, citat de Agerpres.

Valoarea totală a investițiilor statului român, prin Administrația Națională „Apele Române”, pentru cei 50 km de canal executați în 20 de ani, dintre care doar 5,7 km de canal sunt „funcționali”, a fost de circa 132,8 milioane de euro. Astfel, la un calcul simplu reiese că fiecare kilometru „funcțional” din canalul Siret – Bărăgan a costat statul român 22,8 milioane euro, adică mai mult decât pentru fiecare km din autostrada Transilvania, construită de Bechtel, unde costurile au fost de 20 de milioane de euro pe km.

Pe lista cu proiectele PPP a Guvernului Boc

Canalul Siret-Bărăgan a fost inclus anul trecut de Guvernul Boc pe lista proiectelor ce urmau să fie realizate în parteneriat public-privat (PPP).

„Pentru agricultură este prioritară realizarea canalului magistral Siret – Bărăgan, pentru a rezolva problema irigațiilor și a dependenței de condițiile meteorologice. Valoarea investiției a fost stabilită la 744,5 milioane lei la sfârșitul anului 2009. La momentul actual, studiul de prefezabilitate și documentația de atribuire a contractului de PPP pentru realizarea investiției vor servi la identificarea potențialilor parteneri”, se arăta în documentul aprobat de Guvernul Emil Boc în aprilie 2011.

Conform Raportului de activitate al Ministerului Mediului pe 2011, termenul de punere în funcțiune a canalului Siret – Bărăgan este 2015, iar investiția pentru finalizarea lucrării. în prețuri la nivelul anului 2011, ar fi de 2,59 miliarde euro.

Sursa: Raportul de activitate al Ministerului Mediului – 2011

În ce stadiu se află lucrările la canalul Siret-Bărăgan. „Anul trecut s-a lucrat doar o lună”

„În 2011 la canalul Siret-Bărăgan s-a lucrat practic doar o lună, din câte știu. Au fost bugetați bani foarte puțini, circa 3 milioane de lei. În prezent cineva stă acolo tot timpul, păzește utilajele, s-a mutat cu familia acolo”, ne-au declarat reprezentanți ai Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Vrancea, din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”. SGA Vrancea are în administrare proiectul canalului Siret-Bărăgan.

Pe site-ul SGA Vrancea se arată că, în cadrul proiectului Canal de irigații Siret-Bărăgan, pe Tronson I, la km 0,00 – 5,700 – aflat în administrarea S.G.A. Vrancea există următoarele lucrări pe traseu:

– „Nod hidrotehnic Zăbrăuți amplasat la km 3 + 925 are rol de regularizare a pârâului Zăbrăuți pe o lungime de 2,0 km și subtraversarea de către acesta a canalului”
– „Supratraversarea Modruzeni de la km 5 + 700 are rol și de golire a canalului printr-un canal de golire cu descărcare în râul Siret”.

Lucrări „încremenite” de aproape 20 de ani

„Proiectul Siret – Bărăgan este un proiect neterminat care urmărește săparea unui canal de irigații de la barajul Călimănești până la Dridu, la nord de București. Lucrările au început în 1987 și s-au oprit în 1993, fiind construiți doar 50 km din 190 de km. În plus, doar 5,7 km sunt funcționali”, se arată în Raportul „Studiu privind inundațiile, schemă directoare și plan de investiții pentru Siretul inferior – Partea II”, elaborat pentru Ministerul Mediului în 2009.

Cine s-a arătat interesat de canalul Siret-Bărăgan

Ministerul Agriculturii a mai primit oferte și în anii trecuți pentru realizarea acestui obiectiv din partea unor investitori din China, dar și din Spania, Germania și Canada.

„De asemenea, și-a mai arătat interesul o firmă din Spania, Mondragon – în acest sens unul dintre proprietarii firmei a cules date de la Ministerul Agriculturii, iar prin intermediul firmelor de consultanță s-au arătat interesate companii din Germania, Anglia sau Canada”, au precizat anul trecut oficiali din Ministerul Agriculturii, citați de zf.ro.

Investiție estimată de 2,59 miliarde euro. Care sunt avantajele. Cu vaporașul de la Călimănești-Vrancea până aproape de București

După ce canalul va fi finalizat, constructorul susține că peste 700.000 de hectare de teren vor putea fi irigate, iar asta va însemna pentru România o producție mai mare de legume, cereale și fructe.

În zonă se vor putea obține peste 300.000 de tone de grâu, 500.000 de tone de porumb și peste 100.000 de tone de fructe și struguri, potrivit Știrile ProTV.

Cu yahtul pe canal. „Porturi noi” la Mărășești, Focșani, Râmnicu Sărat, Buzău și Dridu

În plus, canalul ar putea fi utilizat și în scop de agrement. Adâncimea sa proiectată este de 8 metri, iar lățimea de 20 de metri, ceea ce arată că este complet navigabil, spun constructorii. După ce va fi finalizată lucrarea, constructorii ne asigură că vom putea merge cu vaporașul de la Călimănești-Vrancea până aproape de București.

De altfel, canalul magistral Siret-Bărăgan, mai exact porțiunea dintre Adjud și Dridu, figurează pe lista căilor navigabile interioare la care au fost prevăzute lucrări de amenajare, potrivit unei anexe a Legii privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National aprobată de Guvern în 2008. În aceeași lege se prevedea și execuția unor porturi noi pe canalul Siret Bărăgan, mai exact la Mărășești, Focșani, Râmnicu Sărat, Buzău și Dridu.

Pentru finalizarea proiectului ar fi nevoie de două miliarde de euro, bani pe care investitorul și-i va recupera mai greu, consideră constructorul.

„Cei care ar face aceste producții (agricole), aceia ar obține profitul, nu cel care construiește canalul”, explică Dumitru Fodoreanu, director al Sibarex SA din Focșani, firma implicată în executarea lucrărilor la canalul Siret-Bărăgan.

Cine este constructorul. „Denumirea de SIBAREX provine de la principala activitate a societății noastre: construirea canalului de irigații SIret BARagan Exterior”

Sibarex SA din Focșani este firma care a executat lucrările la canalul Siret-Bărăgan, doar 5,7 km fiind funcționali.

Sumele alocate acestei invesții au scăzut dramatic spre anii `94 – `95 și de atunci sunt alocați bani doar pentru întreținerea lucrărilor executate”, se plânge Dumitru Fodoreanu, director al firmei Sibarex.

După cum reiese chiar din informațiile de pe site-ul firmei din Focșani, de fapt, firma Sibarex a fost creată special pentru construirea canalului Siret-Bărăgan.

„Denumirea de SIBAREX provine de la principala activitate a societății noastre: construirea canalului de irigații SIret BARagan Exterior”, se precizează pe site-ul firmei.

„Societatea s-a desprins la 01.09.1987 din Trustul de Lucrări Hidrotehnice Speciale Bucuresti, Antrepriza de Lucrări Hidrotehnice Speciale Iași.

A funcționat cu titulatura de Antrepriza de Lucrări Hidrotehnice Speciale Focșani. A avut personalitate juridică limitată, fiind subordonată T.A.G.L.H.S. București, până în martie 1991 cand se transforma in societatea comerciala S.C. SIBAREX S.A. Focsani, societate independenta, cu capital mixt, buget propriu si personalitate juridică.

Din anul 1997 acționarul majoritar devine S.I.F. Transilvania cu sediul în Brașov. La data de 19.03.2003 acțiunile statului, circa 38% trec în proprietate privată, ca urmare a vânzării acestora de către APAPS Constanța către S.C. Vega 93 SRL Galați.

În prezent statul, respectiv AVAS Bucuresti, deține 4,91% din acțiuni, reprezentând terenuri pentru care s-au obținut titluri de proprietate și înscrierea majorării de capital după data vinderii pachetului de acțiuni deținut anterior”, se precizează pe site-ul firmei.

Ministerul Mediului: „… consecințele potențiale ar putea fi inundarea zonelor care în mod natural nu sunt inundabile!”

Deși reprezentanți ai autorităților au susținut că unul dintre avantajele canalului ar fi impiedicarea inundațiilor în zonă, într-un raport din 2009 realizat pentru Ministerul Mediului se arată însă că influența canalului asupra zonelor de inundații ar fi „mai degrabă scăzută”. Redăm câteva pasaje din raport:

– „Capacitatea de debit maximă a canalului ar fi de 380 de metri cubi pe secundă, în timp ce Siretul are o valoare de vârf, la Călimănești, de circa 2.000 de metri cubi pe secundă pentru inundații cu o perioadă de revenire de 10 ani și 3.300 de metri cubi pe secundă pentru inundații cu perioadă de revenire de 100 de ani. În consecință, chiar dacă ar fi pusă la dispoziție întreaga capacitate a canalului, acesta ar avea o influență mai degrabă scăzută și locală asupra zonelor de inundații de-a lungul Siretului inferior”

– „De asemenea, un canal de irigații nu este de obicei proiectat pentru condiții de debit de inundații, astfel încât introducerea unei părți a apei inundațiilor în canal poate genera viteze mari, conducând astfel la eroziunea malurilor și variații rapide ale adâncinii apei, cu posibile ruperi ale digurilor. Astfel, consecințele potențiale ar putea fi inundarea zonelor care în mod natural nu sunt inundabile!”

– „Prin urmare, din cauza unui impact hidraulic potențial scăzut și local și a costului considerabil al infrastructurii care are cu totul alt scop decât atenuarea inundațiilor, proiectul canalului Siret -Bărăgan nu a fost inclus în prezenta schemă directoare”, se mai arată în Raportul „Studiu privind inundațiile, schemă directoare și plan de investiții pentru Siretul inferior – Partea II”, elaborat pentru Ministerul Mediului în 2009.