Crin Antonescu despre raportul pe justiție: În raportul neoficial apar niște teme care exced nu doar MCV, dar și atribuțiile CE

Președintele interimar, Crin Antonescu, a declarat, marți, la RRA, că în proiectul neoficial al raportului Comisiei Europene apar „niște teme și decizii care exced nu numai MCV, dar și atribuțiile CE”, el exprimându-și speranța ca acestea să nu fie incluse în raportul final.

Întrebat despre ceea ce va constata CE în raportul privind MCV, Crin Antonescu a răspuns: „Pot să fac și eu o critică din capul locului, și anume că acolo apar niște teme și decizii care exced nu numai MCV, dar și atribuțiile CE”.

„Primul lucru care sare în ochi este că, deși MCV are niște zone foarte clare, el este extins cu considerații și cu puncte de vedere sau chiar măsuri de natură strict politică. Discutăm despre ceea ce știm în acest moment că ar circula. (…) Sper ca în forma finală, oficială a raportului să dispară”, a mai spus președintele interimar.

EXTERNE MAE reamintește ALERTELE de călătorie privind Federația Rusă și recomandă „cu fermitate” românilor să evalueze cu toată responsabilitatea riscurile

17:08

POLITICĂ Emil Hurezeanu a primit aviz FAVORABIL/ Cu 32 de voturi „pentru” și 22, „împotrivă”, liberalii vor avea ministru la EXTERNE

16:51

El a menționat că discută despre forma neoficială a proiectului de raport.

Comisia Europeană recomandă ca Guvernul și instituțiile cheie din România să își demonstreze angajamentul față de pietrele de temelie indispensabile ale statului de drept și independenței justiției, printr-o serie de „pași urgenți”, conform proiectului raportului CE privind MCV obținut de MEDIAFAX.

„Cel mai important pas pe care vor trebui să îl facă Guvernul și instituțiile cheie din România va fi să își demonstreze angajamentul față de pietrele de temelie indispensabile ale statului de drept și independenței justiției. Aceasta necesită un număr de pași urgenți pe care vor trebui să îi facă Guvernul și Parlamentul”, se arată în proiectul raportului, obținut de MEDIAFAX și care urmează să fie dezbătut și aprobat miercuri de Comisia Europeană.

Conform proiectului, CE face o serie de recomandări care vor rezuma reformele specifice de care este nevoie pentru a se menține progresul înregistrat sub MCV.

În plus, Comisia Europeană ar putea adopta în acest an un nou raport MCV privind România care să analizeze dacă îngrijorările legate de respectarea statului de drept și independența justiției au primit răspuns adecvat, precum și dacă este respectată separația puterilor în stat.

„Având în vedere incertitudinile actuale, Comisia va adopta un nou raport în cadrul MCV privind România până la sfârșitul anului 2012. În acest raport se va constata dacă îngrijorările exprimate privind respectarea statului de drept și independența sistemului judiciar au primit răspuns adecvat și dacă respectarea principiului democratic al separării puterilor în stat a fost restabilită. Comisia va monitoriza progresele cu atenție, prin intermediul unor misiuni regulate, dar și printr-un dialog strâns cu autoritățile din România și din statele membre”, se arată în proiectul raportului, obținut de MEDIAFAX și care urmează să fie dezbătut și aprobat miercuri de Comisia Europeană.

MCV a fost instituit în 2007, la momentul aderării României la UE, ca instrument care să asigure monitorizarea continuării reformelor în domeniul justiției și combaterii corupției. Anual, Comisia a prezentat un raport în luna iulie, care era precedat de un raport intermediar în februarie. În acest an, a fost prezentat raportul intermediar din februarie, iar miercuri urmează să fie adoptat și dat publicității raportul anual. În aceste condiții, o eventuală decizie a CE de a adopta un nou raport în acest an ar fi o premieră.

În introducerea proiectului de raport ce urmează să fie prezentat miercuri se menționează faptul că în ultimii cinci ani ai funcționării MCV au fost perioade de progres și de regres, însă acest raport este adoptat într-o perioadă „când sunt ridicate îngrijorări serioase cu privire la respectarea statului de drept și independența sistemului judiciar din România”.

Potrivit proiectului raportului, „Comisia consideră că măsurile recente ale Guvernului României ridică serioase îngrijorări privind respectarea acestor principii fundamentale”.

„Aceste măsuri au fost luate într-un sistem politic mult prea polarizat în care neîncrederea între entitățile politice și acuzațiile reciproce sunt o practică obișnuită; cu toate acestea, contextul politic nu poate explica natura sistematică a unora dintre măsurile menționate. În timp ce unele acțiuni pot fi parțial explicate prin această polarizare politică, au ridicat totuși și îndoieli serioase privind angajamentul pentru respectarea statului de drept sau înțelegerea importanței statului de drept într-un sistem democratic pluralist. Provocările politice pentru deciziile judiciare, subminarea Curții Constituționale, inversarea unor proceduri bine stabilite și îndepărtarea unor elemente cheie pentru separația puterilor în stat au pus sub semnul întrebării angajamentul Guvernului pentru respectarea statului de drept și un sistem judiciar independent”, se arată în textul proiectului de raport.

De asemenea, Comisia Europeană subliniază că „este în mod deosebit extrem de îngrijorată de semnalele referitoare la manipulări și amenințări care afectează unele instituții, membri ai sistemului judiciar și în cele din urmă au un impact serios asupra societății ca întreg”.

Totodată, Comisia Europeană consideră, potrivit proiectului de raport, că „evenimentele recente subliniază îngrijorările privind caracterul ireversibil și sustenabil al reformelor”.

„România trebuie să reinstaureze respectarea statului de drept, incluzând și funcționarea independentă a sistemului judiciar. Încrederea partenerilor europeni în România va fi recâștigată numai când se va dovedi că statul de drept este deasupra intereselor de partid, că toate părțile demonstrează respect deplin pentru funcționarea sistemului judiciar, inclusiv la nivel constituțional, iar reformele sunt ireversibile. Pentru aceasta sunt necesare acțiuni legale, precum și un angajament politic pentru respectarea statului de drept care a lipsit din deciziile recente”, se menționează în proiectul de raport.

„Controversele privind măsurile recente ale Guvernului sunt un pericol serios pentru progresele înregistrate în ultimii cinci ani”, se afirmă în text.

„În timp ce acest raport analizează ultimii cinci ani ca un întreg, controversele actuale sunt un pericol serios pentru progresele reușite în întreaga perioadă și ridică serioase semne de întrebare cu privire la viitorul unor reforme deja lansate”, se arată în recomandările cuprinse în proiect.

În text este menționată apoi o listă de recomandări specifice de „remediere a situației actuale și care să ajute la restaurarea respectului pentru principiile care sunt elemente cheie ale democrației europene”.

„Guvernul român s-a angajat să acționeze rapid pentru reinstaurarea respectării statului de drept în linie cu lista de recomandări de mai jos”, se mai menționează în proiectul de raport.